Notiunea de putere de stat si putere politica1
INTRODUCERE
Categoria de putere, оn mod deosebit cea de putere politic?, a
constituit ?i constituie obiectul de cercetare a tuturor disciplinelor
teoretice cu caracter politic. Dreptul constitu?ional ca ?tiin?? politic?
?i juridic? оn acela?i timp, nu numai c? nu poate ocoli, dar nici nu poate
fi imaginat f?r? acest mare capitol referitor la puterea politic? la modul
оn care aceasta ia na?tere ?i se realizeaz? potrivit dispozi?iilor
normative ?i a tradi?iilor unui popor, ale unei societ??i. Numai c? aceast?
?tiin?? nu cerceteaz? оntreaga problematic? a statului, a puterii politice
оn general. Foarte multe probleme referitoare la stat sunt analizate de
alte ramuri ale ?tiin?elor politice, precum teoria general? a statului,
istoria ideilor politice, filosofia politic?, sociologia politic? etc.
Оn aceast? lucrare ne-am propus ca obiectiv clarificarea
conceptelor de putere politic? statal?, a elementelor ?i func?iilor sale, a
structurii de stat ?i formele de guvernare, a organiz?rii conducerii
societ??ii potrivit principiilor separa?iei puterilor оn stat ?i a analizei
cвt mai complete a modului de organizare ?i realizare a puterii оntr-un
anume stat.
No?iunea de putere
Оn sens sociologic ?i aparent tautologic, puterea desemneaz?
ansamblul sau sistemul rela?iilor de putere constituite оntr-o societate
istorice?te determinat?, exprimвnd autoritatea pe care un individ sau un
grup de indivizi o are asupra altora pentru realizarea unui scop comun,
asumat de membrii colectivit??ii sau impus acestora de c?tre cei care
exercit? puterea.1
Aceast? defini?ie implic? urm?toarele preciz?ri:
a) Puterea nu este o simpl? posibilitate a omului оn raport cu
lumea exterioar? lui, ea nu este o simpl? rela?ie оntre om ?i
om, оntre om ?i un obiect sau fenomen. O astfel de rela?ie poate
exprima, cel mult, putin?a omului de a оntreprinde ceva оn
ambian?a sa, nu оns? autoritatea lui оn raport cu al?ii;
b) Autoritatea exprim? atвt ideea de for??, puterea de a comanda,
de a dispune ?i de a impune, cвt ?i cadrul institu?ional prin
care aceast? idee se materializeaz?, se obiectiveaz?;
c) Puterea este un fenomen rela?ional: dezv?luirea esen?ei puterii
nu este posibil? dac? facem abstrac?ie de subiectul puterii (
guvernan?ii ), de obiectul ei ( guverna?ii ) ?i de mijloacele
sau metodele оntrebuin?ate pentru realizarea puterii, adic? de
raportul existen?ei оntre constrвngere ?i convingere. A?adar,
puterea este o for?? care preexist? formelor de manifestare, ea
este o energie social? оn stare latent?. “ Sesizarea ” puterii
?i a esen?ei ei devin posibile numai ca urmare a exterioriz?rii
acesteia оntr-un cadru rela?ional;
d) Scopul puterii poate fi deliberat, asumat de c?tre cei asupra
c?rora se exercit? puterea sau dimpotriv?, unul impus, resim?it
ca presiune exterioar?, ca form? alienat? a idealului social.
Dup? caz, scopul puterii asigur? stabilitatea raportului dintre
guvernan?i ?i guverna?i sau, dimpotriv?, determin? sau оntre?ine
tensionarea lui. Оn fine, explic? mijloacele la care recurge
puterea pentru a se оnf?ptui. El explic?, de asemenea, starea
existent? оn interiorul societ??ii: complementaritatea dintre
putere ?i voin?a grupului sau neutralismul lor static ?i
poten?ial exploziv:
Оn general prin conceptul de putere se desemneaz? capacitatea de a
impune propria voin?? ori de a o exercita fa?? de al?ii.
Ca raport de domina?ie puterea se institu?ionalizeaz? mai оntвi оn
familie (pater familias), оntr-o institu?ie ori organiza?ie (consilii de
administra?ie), оn ?coal? (profesorul), оn societate (autorit??ile puterii
statale parlament-guvern etc.).
A?adar puterea este mijlocul prin care se men?ine ordinea,
intervine pentru a respecta propor?iile sociale, pentru asigurarea “binelui
comun”.
Iat? de ce Alexandru Vl?hu?? оn “Gвnduri” scria c? “adev?rata
m?sur? dup? care se judec? orice putere: cвt bine a adus pe lume, nu cвt
zgomot a f?cut”.
Din punctul nostru de vedere, intereseaz? puterea la nivelul
macrosocial, acea putere care, оn exercitarea ei, se оntemeiaz? pe
identificarea realit??ilor, cunoa?terea ?i promovarea unor valori ?i
ajutorul cet??enilor care o accept? ?i recunosc оn vederea asigur?rii
interesului general.
Оn concep?ia profesorului I. Deleanu “ puterea desemneaz? ansamblul
s?u, sistemul rela?iilor de putere constituie оntr-o societate istorice?te
determinat?, exprimвnd autoritatea pe care un individ sau un grup de
indivizi o are asupra altora pentru realizarea unui scop comun, asumat de
membrii colectivit??ii sau impus acestora de c?tre cei care exercit?
puterea ”.
Cunoscutul autor francez G. Burdeau, prezenta puterea ca fiind “o
for?? оn serviciul unei idei, o for?? n?scut? din con?tiin?a social?,
destinat? s? conduc? grupul оn c?utarea “binelui comun” ?i capabil?, la
nevoie, de a impune membrilor atitudinea pe care ea o comand?”.
Profesorul I. Deleanu surprinde urm?toarele aspecte legate de
putere:
a) Puterea reprezint? nu numai “ideea de for??, puterea de a
comanda, de a dispune ?i de a impune”, dar ?i “cadrul
institu?ional prin care aceast? idee se materializeaz?”;
b) Puterea se exercit? pentru realizarea unui scop comun ori
pentru exercitarea unuia impus de guvernan?i. Scopul
puterii a?adar, determin?, ori statornicia rela?iei
guvernan?i-guverna?i sau dimpotriv?, оncordarea ori
amplificarea acestuia. Оn func?ie de raportul оn care se
afl? subiec?ii puterii se explic? ?i mijloacele folosite
pentru exercitarea ei;
c) Aspectul social al puterii este determinat de faptul c?
puterea se exercit? numai оn cadrul rela?iilor sociale “оn
lipsa puterii societatea este un corp inert, ea este
incapabil? s?-?i satisfac? ra?iunea de a fi”, puterea este
deci “o condi?ie a ordinii sociale ?i a apropierii
idealului comun, libertatea ?i binele nu sunt posibile
decвt оntr-o asemenea ordine”.
No?iune de putere politic?
Orice fapt social poate dobвndi semnifica?ie politic?. Fenomenul
politic este o calitate care poate fi ata?at oric?rui fapt social, dac?
оnl?untrul universului social dat acel fapt poate fi interpretat ca fiind
politic. Aceasta nu оnseamn?, bineоn?eles, c? totul este de domeniul
politicului; оnseamn?, оns?, c? totul este susceptibil de politizare.
Calitatea politic? este deci acea dimensiune care se ata?eaz? oric?ror
fapte, acte sau situa?ii оn m?sura оn care prin aceasta, se exprim?
existen?a unui grup uman, rela?iile de autoritate ?i de conformitate
stabilite оn vederea unui scop comun.
Nu exist? fapte sociale politice prin ele оnsele, independent deci
de aprecierea lor ca atare. Exist? оns? fapte politice “oficializate”
оntrucвt sunt s?vвr?ite оntr-un cadru institu?ionalizat (de exemplu
alegerea sau revocarea deputa?ilor, investirea guvernului de c?tre
parlament, dizolvarea parlamentului de c?tre Pre?edintele Republicii,
suspendare din func?ie a Pre?edintelui Republicii de c?tre parlament).
A?a cum am ar?tat anterior, puterea este caracteristic? oric?rei
colectivit??i umane. Rolul ei оn societate este argumentat prin lipsa
conformit??ii tuturor membrilor s?i fa?? de reguli ?i legi. Puterea este
cea care orienteaz? societatea spre anumite scopuri, dirijeaz? ?i men?ine
starea de func?ionare a societ??ii. Deci, puterea politic? apare “cвnd
comunitatea uman? devine societate, cвnd cei care o alc?tuiesc au
con?tiin?a de apartenen?? la acea colectivitate”.
Procesul con?tiin?ei sociale a fost, fire?te, оndelungat ?i extrem
de anevoios. El s-a aflat mereu sub presiunea unei multitudini de factori
materiali ?i spirituali, interac?ionвnd spre producerea aceluia?i rezultat:
formarea con?tiin?ei.
Оncercarea de reduc?iune sau feti?izare a unora dintre factorii
care au declan?at ?i оntre?inut procesul acestei deveniri, nu poate decвt
fi expresia unei m?rginiri deliberate sau accidentale.
A?adar, puterea ?i societatea apar оmpreun?, pentru c? “f?r?
puterea politic?”, f?r? acea for?? de impulsie care genereaz? mi?carea оn
scopul c?reia e angajat organismul social, societatea e un corp inert
aproape de declinul ei”. (G. Burdeau).2
Potrivit aceluia?i reputat autor francez formele puterii sunt
clasificate оn forme “preetatice” ?i forme “etatice”.
Puterea apar?ine оn cadrul formelor preetatice, grupului, o putere
difuz?, ori ?efului sau unui grup minoritar (“puterea individualizat?”),
?inвnd seama de calit??ile sau meritele “?efului” de tradi?ii sau obiceiuri
etc. totdeauna оns? temeiul obiectiv al puterii preetatice, indiferent de
forma acesteia, r?mвne existen?a comunitar? ?i confruntarea comunit??ii cu
mediul ambiant. Sacralizarea ?i оncercarea de legitimare a puterii,
deta?area ei de func?iile generale ale colectivit??ii, marcheaz? оnceputul
