societate ?i fa?? de ea, societatea ac?ioneaz? de asemenea asupra puterii
de stat. Astfel: orice societate о?i polarizeaz? interesele generale оn
jurul unor valori pe care puterea de stat, sub aspectul esen?ei ei, a
modului ei de organizare ?i de exercitare, nu le poate ignora (de exemplu
ideologia democratic?, liberal? ?i pluralist?); ansamblul rela?iilor
economice ale societ??ii, inclusiv rela?iile de proprietate, influen?eaz?
de asemenea organizarea puterii de stat ?i func?iile ei (de exemplu,
economia liberal?, comparativ cu cea socialist?); circumstan?ele istorice
?i tradi?iile (bun?oar?, constituirea unor state оn procesul
decoloniz?rii, tradi?iile monarhice sau republicane) prefigureaz? puterea
?i apoi contribuie la cristalizarea ei; factorul interna?ional exercit? ?i
el o presiune considerabil? asupra puterii de stat (de exemplu,
constituirea zonelor de influen?? la Ialta, оn 1945); оn fine, psihologia
individual? ?i colectiv? оndepline?te un rol important оn procesul
organiz?rii puterii ?i al stabilirii func?iilor ?i metodelor ei de
exercitare. A?adar societatea ac?ioneaz? asupra puterii de stat prin
intermediul factorilor ideologici, economici, politici, interna?ionali
etc., realizвndu-se astfel un original ?i permanent circuit feed-back оntre
puterea de stat ?i societate.
Puterea de stat este investit? cu putere de constrвngere material?
Statul a fost ?i este conceput ca un sistem de organiza?ii care,
urm?rind realizarea unor func?ii la nivelul societ??ii, poate ?i trebuie s?
utilizeze “for?a” оn acest scop. Vorbind de caracteristicile puterii de
stat, D. Negulescu cita pe Jhering, care оn “Der zweek im Recht” ar?ta c?
statul este o putere superioar? tuturor voin?elor ce se g?sesc pe
teritoriul s?u. Aceast? putere este ?i trebuie s? fie - pentru ca s? avem
un stat – o putere material? superioar? oric?rei alte puteri existвnd pe un
teritoriu determinat. Statul nu poate fi conceput оn afara puterii de
comand?, оn afara puterii de constrвngere. “Lipsa puterii materiale (Macht)
este p?catul mortal al statului – preciza Jhering. “Popoarele au suportat –
continu? el – cea mai rea folosin?? a puterii de stat, biciul lui Atila ?i
nebunia unor оmp?ra?i romani; ele au s?rb?torit ca pe ni?te eroi adev?ra?i
tirani, la picioarele c?rora oamenii se prosternau оn pulbere. Chiar оn
starea de delir, despotismul r?mвne o form? de stat, pe cвt? vreme anarhia
nu; ea este neputin?a puterii publice, este o stare antisocial?,
descompunerea, destr?marea societ??ii”.
Argumentarea necesit??ii existen?ei unui aparat оnzestrat cu
“for?a material? de constrвngere” оn societate este diferit? оn gвndirea
marxist?, fa?? de cea nemarxist?, celei dintвi fiindu-i specific? o pozi?ie
ce rezult? din caracterul de clas? atribuit puterii de stat. Astfel,
potrivit concep?iei marxiste, dac? statul prin esen?a lui este aparatul
minorit??ii ?i ap?r? interesele minoritare, dominan?i fiind оndreptat
оmpotriva celor mul?i, el nu poate exista altfel decвt prin organizarea
unui sistem specializat de organe care s? impun? voin?? clasei dominante,
s? asigure prin for?? aplicarea legilor ce nu exprim? voin?a general?. Оn
doctrina socialist? ideea aceasta a fost nuan?at? оn ultimele decenii,
sus?inвndu-se c? оn statele de acest tip recurgerea la for?? constituie
ultima ra?io, sfera constrвngerii statale оngustвndu-se treptat, statul
transformвndu-se оntr-un stat al оntregului popor, unde dictatura este
оnlocuit? cu autoconducerea societ??ii.
Оn ceea ce prive?te doctrinele nemarxiste, aici explica?iile
necesit??ii unei for?e de constrвngere material? sunt mult mai variate mai
nuan?ate. Astfel, unii speciali?ti, vorbind de guvernan?i ?i guverna?i au
demonstrat necesitatea acesteia plecвnd de la sfera larg? a celora ce
trebuie s? se supun? ordinelor guvernan?ilor. Cei mai mul?i, оns?, au
argumentat necesitatea unui aparat de constrвngere pentru ap?rarea ordinii
sociale, a intereselor comunit??ii оn ansamblul ei. Se arat? c? puterea de
stat de?ine monopolul constrвngerii materiale, f?r? a atribui nici o
semnifica?ie sau caracter de clas? acesteia. Constrвngerea apare astfel
necesar? pentru ap?rarea valorilor оntregii societ??i, a vie?ii, a
s?n?t??ii, libert??ii ?i averii tuturor.
Оn leg?tur? cu necesitatea for?ei de constrвngere, оn literatura
de specialitate s-a subliniat “c? statul nu a existat оn sensul modern al
cuvвntului, decвt оn momentul оn care a concentrat оn mвinile sale оntreaga
putere de constrвngere material?”, c? “оn anumite privin?e esen?ialul
puterii rezid? оn acest monopol al constrвngerii materiale оn care statul
оnsu?i nu este decвt o form? vid? de sens”.
Puterea de stat are caracter organizat
Privit? prin prisma necesit??ilor care i-au determinat apari?ia,
ca ?i prin prisma func?iilor ce le are de оndeplinit, puterea de stat nu
poate fi altfel conceput? decвt ca putere organizat?, structurat? ?i
echilibrat?, оn sensul stabilirii unor leg?turi stabile, ferme оntre
componentele sale.
Anvizajat? prin prisma cerin?ei func?ionale care i-a determinat
apari?ia – conducerea organizat? ?i unitar? a societ??ii – statul apare ca
un sistem organiza?ional politic a c?rui menire este conducerea societ??ii,
conducere ce se realizeaz? – оn mod deosebit оn societ??ile contemporane –
prin adoptarea de norme juridice ce au valabilitate pe оntreg teritoriul ?i
cu privire la оntreaga popula?ie asupra c?reia se exercit? autoritatea de
stat. Ori, atвt adoptarea normelor cвt ?i aplicarea lor sunt оn competen?a
unor forme organiza?ionale statale, fiecare categorie de organe de?inвnd,
dup? caz, competen?ele оn domeniul cre?rii dreptului, a realiz?rii lui prin
mijloace administrative ?i a realiz?rii lui pe c?i juridice. Pentru aceasta
оntreaga activitate exist? un оntreg e?afodaj de organe de stat оntre care
rela?iile esen?iale difer? оn func?ie de sistemul politic sau
constitu?ional adoptat оn ??rile respective.
Privit prin prisma func?iilor pe care le are de оndeplinit – a?a
cum au fost conceptualizate de ?tiin?a clasic? a Dreptului constitu?ional (
func?ia legislativ?, func?ia executiv? ?i cea judec?toreasc? ) sau a?a cum
sunt azi formulate оn literatura de specialitate ( de determinare a
scopurilor, sarcinilor societ??ii, de organizare a realiz?rii acestora, de
distribu?ie a valorilor ?i de ap?rare a lor etc. ) puterea de stat apare
necesarmente organizat?, fiecare sarcin? trebuind a fi realizat? potrivit
specificului ei de un organ sau organe competente ale statului.
Puterea de stat este unic?
Оn leg?tur? cu aceast? caracteristic?, C. Dissescu ar?ta, cu mul?i
ani оn urm?, c? “scriitorii germani au mai stabilit un caracter special
statului,” / usammen gehorigkeit”, adic? unitatea, leg?tura comun?,
entitatea sub care оl privesc statele str?ine. Dar aceast? оnsu?ire –
preciza el – intr? оn no?iunea teritorial? a statului, al c?rui caracter
este unitatea ?i indivizibilitatea. Noi credem, al?turi de al?ii, c?
unitatea este o caracteristic? atвt a teritoriului cвt ?i a puterii
publice. Aceast? idee poate fi sprijinit? cu argumente diferite.
Marxi?tii o sprijin? pe principiul unicit??ii clasei care de?ine
puterea public?, admi?вnd numai cu titlu de excep?ie, coexisten?a unor
clase la putere, fiind date exemple оn acest sens fie din perioada
prelu?rii puterii de c?tre burghezie – de pild? perioada оn care оn Roma
erau la conducere atвt burghezia cвt ?i o parte a mo?ierilor – fie din
perioada prelu?rii puterii de c?tre proletariat – de exemplu 1917, din
iunie pвn? оn octombrie, cвnd conduc Rusia un organ reprezentativ al
muncitorilor, solda?ilor ?i ??ranilor (sovietele) ?i unul reprezentativ al
burgheziei (guvernul). Teoriile nemarxiste folosesc argumente variate оn
sus?inerea ideii caracterului unitar al puterii. Astfel, de exemplu,
Montesquieu, cu toate c? vorbe?te despre separarea puterilor оn stat ” ?i
argumenteaz? necesitatea limit?rii unor puteri prin activitatea altora,
arat? оn final sensul unic al activit??ii acestora spunвnd c? toate
puterile “sont forcees d’aller de concert” (sunt for?ate de a c?dea de
acord), fapt ce ne conduce la concluzia unit??ii puterilor оn stat. Sau оn
concep?ia unor contemporani care spun c? puterea de stat “este o putere de
superpozi?ie ?i centralizat?”, ideea unit??ii acesteia este evident. Dup?
cum este ?tiut, superpozi?ia este criteriul de a comasa sau combina mai
multe elemente оntr-un tot, оn a?a fel оncвt elementele comasate s? fie
direct оn subordinea celui format prin comasare. Deci, cu referire la
organele statului, subordonarea tuturor fa?? de anumite organe supreme
semnific? unitatea lor, dup? cum centralizarea nu se poate realiza decвt
prin subordonare.
Alte caracteristici ale puterii de stat
Dup? cum ar?tam, afar? de aceste caracteristici pe care le g?sim –
explicit sau implicit – formulate оn gвndirea speciali?tilor marxi?ti ?i
nemarxi?ti, unii gвnditori din occident mai adaug? ?i altele. Astfel, se
apreciaz? c? puterea de stat are un caracter civil ?i temporal. Dar aceste
caractere sunt re?inute ca fiind specifice doar democra?iilor occidentale
actuale. Doctrina socialist?, оn special cea elaborat? оn a doua perioad?
de dezvoltare a statelor europene avвnd acest caracter, a sus?inut ideea
existen?ei unor caracteristici ale puterii de stat socialist ?i anume:
