1. Caracterul democratic “argumentвnd” c? democra?ia burghez?
este “ciuntit?, fals?” o democra?ie оn ghilimele,
comparativ cu cea socialist?, singura democra?ie real?,
societatea socialist? fiind comunitatea оn care se
realizeaz? conducerea poporului pentru popor ?i prin
popor”etc.
2. Caracterul creator, оn sensul c? orice putere etatic? pвn?
la cea socialist? ?i-a propus doar men?inerea unor rela?ii,
conservarea lor, pe cвnd aceasta – numai ea – are sarcini
preponderent creatoare, de construire a unei societ??i noi,
lipsite de exploatare;
3. Caracterul progresist, strвns legat de cel creator, care
reiese din faptul c? aceast? putere de stat socialist?
promoveaz? noul оn toate domeniile ?i оn special,
оnlocuirea vechilor rela?ii de produc?ie burgheze cu un nou
tip de rela?ii, progresiste care urmeaz? s? ridice
societatea pe noi culmi de civiliza?ie ?i progres”.
Am tr?it cu to?ii ?i am sim?it pe viu “democra?ia” “progres”,
“noul” create de comunism ?i nu merit? s? facem “un rechizitoriu, ci doar o
constatare: o оntreag? societate dore?te “s? se оntoarc?” la democra?ia
“ciuntit?”, burghez?, la democra?ia de tip occidental, cu o condi?ie: s? se
ocoleasc? “p?catele ei”.
Suveranitate – caracteristic? esen?ial? a puterii de stat
Suveranitatea de stat este acea calitate – tr?s?tur? – a puterii
de stat de a fi suprem? оn raport cu oricare alte puteri sociale existente
оn limitele sale teritoriale ?i independent? fa?? de puterile oric?rui alt
stat sau organism interna?ional, calitate exprimat? оn dreptul statului de
a-?i stabili оn mod liber, f?r? nici o imixtiune din afar? scopurile sale
pe plan intern ?i extern, sarcinile fundamentale pe care le are de
оndeplinit ?i mijloacele necesare realiz?rii lor, respectвnd suveranitatea
altor state ?i normele dreptului interna?ional.
Suveranitatea de?i este o no?iune unitar? оn esen?a ei, implic?
totu?i, dou? ipostaze ce reflect? cele dou? planuri pe care se manifest?:
cel intern ?i cel extern. Dep??indu-se stadiul оn care se vorbe?te de
“suveranitate intern?” ?i “suveranitate extern?”, ast?zi se vorbe?te de
dou? laturi ale aceluia?i fenomen, оntre care exist? puternice leg?turi de
interdependen??, formвnd un tot unitar.
Suprema?ia puterii de stat desemneaz? acea оnsu?ire a acesteia de
a fi superioar? oric?rei alte puteri sociale existente оntr-o anumit? ?ar?
la un moment dat. Ea se caracterizeaz? оn dreptul statului de a adopta
norme juridice, reguli obligatorii pentru to?i cet??enii ei ?i de a le
asigura aplicarea. S-a spus de asemenea, c? numai puterea de stat decide
asupra drepturilor ?i оndatoririlor fundamentale ale cet??enilor s?i,
precum ?i a modului оn care acestea sunt garantate, idee dep??it? azi de
realitatea existen?ei unor organisme interna?ionale de ap?rare a dreptului
omului, de existen?a unor conven?ii (tratate) cu privire la garantarea lor,
fapt ce reiese ?i din interpretarea articolului 4 din Constitu?ia
Republicii Moldova, оn care se indic? c? dispozi?iile constitu?ionale
privind drepturile ?i libert??ile omului se interpreteaz? ?i se aplic? оn
concordan?? cu declara?ia Universal? a dreptului Omului, cu pactele ?i cu
celelalte tratate la care Republica Moldova este parte. Оn aceste condi?ii
putem afirma c? statul sunt cele ce asigur? ?i ocrote?te drepturile
cet??enilor lor оn concordan?? cu dispozi?ia tratatelor interna?ionale din
acest domeniu.
Suprema?ia puterii de stat se manifest? оn anumite limite
teritoriale, teritoriu pe care puterea de stat este organizat? fiind
inalienabil? ?i indivizibil?. Suveranitatea de stat se manifest? оn
integritatea teritoriului ?i inviolabilitatea frontierelor statului.
Suprema?ia puterii de stat are un con?inut complex, referindu-se la toate
laturile vie?ii sociale ?i la toate problemele ce pot interesa o anume
societate оn prezent sau viitor.
Suprema?ia puterii de stat trebuie privit? оns? оn strвns?
leg?tur? cu for?ele ei materiale de constrвngere, pentru c? “puterea de
comand? a statului” nu se manifest? оn plenitudinea ei decвt dac? statul
dispune de for?ele ?i mijloacele necesare pentru asigurarea voin?ei sale.
Cвnd for?a statelor scade, alte puteri, interese – precum ale unor grup?ri
extremiste etc. – se pot manifesta mai pregnant decвt cea a statului, оn
astfel de condi?ii fiind greu s? mai vorbe?ti de suprema?ia sa.
A doua latur? a suveranit??ii, strвns legat? de prima, este
independen?a. Ea se manifest? оn rela?iile statului cu alte state,
exprimat? оn neatвrnarea statului ?i decurge din suprema?ia puterii de
stat. Independen?a indic? acea tr?s?tur? a puterii de stat potrivit c?reia
statul о?i stabile?te singur liber ?i dup? propria sa apreciere, f?r?
nici un amestec al vreunui alt stat sau organism mondial, politica sa
intern? ?i extern?. Statul suveran apare astfel independent atвt оn ceea ce
prive?te rezolvarea problemelor sale interne, cвt ?i a celor externe. Dar
aceast? independen?? trebuie s? se manifeste оn condi?iile respect?rii
altor state ?i a normelor unanim admise ale dreptului interna?ional.
Afirmarea suveranit??ii unui stat implic? respectarea suveranit??ii
celorlalte state, egale оn drept. Fiecare stat, оn numele poporului s?u,
are dreptul s?-?i aleag? calea dezvolt?rii ?i s? stabileasc? mijloacele
pentru realizarea ei. Dar afirmarea libert??ii, a independen?ei unui stat
trebuie dublat? de colaborarea statelor, de pe pozi?ii de egalitate ?i
respect reciproc, pentru rezolvarea intereselor comune, ale intereselor
comunit??ii umane, оn general.
Colaborarea оntre state se realizeaz? dup? cum este ?tiut,
potrivit unor principii оn cadrul c?rora respectiv suveranitatea ocup? un
loc important. Dar manifestarea sa nu poate fi privit? altfel decвt prin
prisma ac?iunii celorlalte. Оnsemn?tatea atribuit? acestui principiu nu
trebuie interpretat? оn sensul diminu?rii celorlalte – egalitatea оn
drepturi, avantajul reciproc etc. – deoarece aceste principii sunt
complementare, ac?ioneaz? unul prin cel?lalt, manifestarea ?i realizarea
unuia depinzвnd de modul оn care se manifest? ?i ac?ioneaz? toate
celelalte. Astfel, de exemplu, nerespectarea sau оnc?lcarea principiilor
egalit??ii оn drept a statelor aduce prejudicii principiului suveranit??ii,
оnc?lcarea acestuia din urm? оmpiedic? realizarea avantajului reciproc ?i
a?a mai departe. Оn felul acesta apare clar c? interac?iunea tuturor
principiilor ce guverneaz? rela?iile оntre state are dou? efecte pozitive
directe:
1) Asigur? c? celelalte state vor respecta ?i ele, la rвndul
lor, independen?a ?i drepturile suverane ale statului,
astfel punвndu-se оn mi?care mecanismul principiului
reciprocit??ii;
2) Eliminarea condi?iilor apte de a genera arbitrariul ?i
st?rile anarhice оn sвnul comunit??ii interna?ionale.
Independen?a unui stat nu trebuie absolutizat? оn detrimentul
celorlalte, ci, din contra ea trebuie privit? prin prisma realiz?rii
independen?ei celorlalte state. Statele оmpreun? trebuie s? fac? eforturi
care s? asigure echilibrul comunit??ii interna?ionale. Pentru realizarea
acestui echilibru ele trebuie s? ajung? la un compromis, luвnd decizii, de
pe pozi?ii suverane, оn leg?tur? cu anumite atribu?ii ce vor apar?ine unor
organisme interna?ionale.
Оn lumina celor ar?tate, suveranitatea de stat apare ca o unitate
dialectic?, a suprema?iei ?i independen?ei puterii de stat, apare, оn
acela?i timp, ca tr?s?tur? esen?ial? a acesteia.
Suveranitatea azi are un con?inut complex, pe plan interna?ional ?i оn
cadrul fiec?rui stat оn parte f?cвndu-se eforturi sus?inute pentru
determinarea cвt mai complet? a acestuia. Оn acest sens trebuie ar?tat
faptul c? declara?ia Organiza?iei Na?iunilor Unite din 1970 a precizat care
sunt principalele elemente constitutive ale suveranit??ii ?i anume:
1) Toate statele sunt egale din punct de vedere juridic;
2) Fiecare stat se bucur? de drepturi inerente deplinei
suveranit??i;
3) Fiecare stat are obliga?ia de a respecta personalitatea
altor state;
4) Integritatea teritorial? ?i independen?a politic? ale
statului sunt inviolabile;
5) Fiecare stat are dreptul de a alege ?i dezvolta оn mod
liber sistemul s?u politic;
6) Fiecare stat este obligat s? se achite оn оntregime ?i cu
bun? credin?? de obliga?iile sale interna?ionale ?i s?
tr?iasc? оn pace cu celelalte state.
Оn acest document s-a precizat de asemenea c? toate statele se
bucur? de egalitate suveran?, c? ele au drepturi ?i obliga?ii egale ?i sunt
membre egale ale comunit??ii interna?ionale, indiferent de deosebirile de
ordin economic, social, politic sau de oricare alt? natur?.
Teorii contemporane privind suveranitatea
Оn?elegвnd suveranitatea ca puterea absolut? nelimitat? de nimeni
?i de nimic ce se exercit? exclusiv ?i independent de c?tre stat, mul?i
autori contemporani au argumentat, dup? caz, caracterul permanent al
