Introducere
Introducere
Orice fenomen social ap?rut spontan sau generat de al?i factori
necesit? studierea lui de diferite ?tiin?e ap?rute sau existente la moment
оn societatea noastr?. Adoptвnd principiul c? nimic nu se pierde totul se
transform?, din domeniul ?tiin?elor fizice, teoriei generale a dreptului,
la rвndu-i, оi revine sarcina elucid?rii evolu?iei rela?iilor ?i a
realit??ii sociale. Pentru aceasta ea utilizeaz? un ?ir de metode specifice
numai ei ca ?tiin?? juridic?. Dar pentru definirea complet? este nevoie nu
numai de metodele tradi?ionale adoptate, ci ?i de cele оntrebuin?ate de
alte discipline de grani?? ce au оntr-o oarecare m?sur? tr?s?turi comune
(istoria, politologia, psihologia, medicina, cibernetica etc.).
Оn lucrarea de fa?? ne-am propus s? ar?t?m principalele metode curente
folosite оn teoria general? a dreptului, specificul ?i modelul de ac?iune a
fiec?reia. Teoria general? fiind o ?tiin?? juridic? are ca obiectiv
definirea ?i studierea principalelor valori sociale promovate, precum ?i
particularit??ile subtile ce constituie un impediment оn оn?elegerea ?i
acceptarea lor de c?tre societate. Avвnd un spectru variat de abordare ea
las? loc deschis pentru ?tiin?ele moderne ?i viitoare pentru completarea
caren?elor observate оn societate ?i оn lume оn general. Bazвndu-ne pe
zicala c? nu exist? viitor f?r? trecut, metodele utilizate actualmente,
de?i dup? unii vor fi considerate оnvechite, vor constitui un imbold pentru
adoptarea unor metode noi de оnalt? operabilitate ?i eficacitate.
Obiectul de studiu
Obiectul ?tiin?ei juridice оl constituie studierea dreptului, a
fenomenului juridic оn toat? complexitatea sa: dreptul ca ansamblu de
norme, drepturile subiective, rela?iile juridice ?i ordinea de drept din
societate, con?tiin?? juridic?, corela?ia drept stat.
Dac? fa?? de ?tiin?ele naturii, ?tiin?a dreptului se deosebe?te prin
faptul c? are ca obiect nu natura ?i, deci, descoperirea legilor ei de
existen?? ?i manifestare, ci un aspect al vie?ii sociale ?i anume –
dreptul, apoi оn cadrul ?tiin?elor sociale ?tiin?a juridic? se distinge
(al?turi de etic?) ca fiind o ?tiin?? normativ?, deoarece fragmentul din
realizarea social? pe care-l studiaz? este reprezentat de normele juridice.
Ansamblul normelor juridice se constituie оntr-un sistem al ?tiin?elor
juridice, оn cadrul c?ruia se pot distinge, оn func?ie de sfera ?i modul de
abordare a studiului dreptului, trei grupe ?i anume:
a) ?tiin?e juridice teoretice globale;
b) ?tiin?e juridice de ramur?;
c) ?tiin?e juridice istorice.1
Оn cadrul primei grupe se оnscrie Teoria general? a dreptului ?i
statului avвnd ca obiect abordarea teoretic?, general? a dreptului ?i
statului ?i func?iile ?i formele sale de manifestare.
Teoria general? a dreptului ?i statului, ca ramur? distinct? a
?tiin?elor juridice, apare ?i se constituie, оn secolul XX-lea, оn prima sa
jum?tate ?i mai pronun?at, dup? cel de-al doilea r?zboi mondial. Aceasta nu
оnseamn? nicidecum c? abordarea teoretic?, general? a studiului ar fi fost
neglijat? pвn? la epoca contemporan?.
Dimpotriv?, a?a cum am men?ionat preocup?ri оn acest sens au existat
din cele mai vechi timpuri. Ele au avut оns? ?i au continuat s? aib? de-a
lungul secolelor un caracter, preponderent filosofic, ajungвndu-se оn
secolul al XX-lea la constituirea filosofiei dreptului ca ramur? distinct?
a filozofiei ?i ca disciplin? de оnv???mвnt destinat? studiului teoretico-
filozofic al dreptului. Оn unele ??ri o disciplin? cu acela?i subiect apare
sub denumirea de Enciclopedie a dreptului.2
Pornind de la leg?tura indisolubil? оntre drept ?i stat, ceea ce face
ca oamenii de ?tiin??, speciali?ti оn teoria dreptului, s? se ocupe, de
asemenea, de teoria statului, au ap?rut lucr?ri teoretice cu caracter
monografic sau cursuri universitare dedicate studierii comune a statului ?i
dreptului, constituindu-se ?i o disciplin? distinct? de teoria general? a
statului ?i dreptului.3
Оn principiu, ?tiin?a juridic? ar fi incomplet?, iar juristul
unilateral f?r? studierea statului, оn a?a m?sur? cele dou? fenomene –
statul ?i dreptul, sunt legate unul de altul. De aceea unele concepte,
no?iuni, categorii legate de stat se analizeaz? оn cadrul disciplinei
Teoria general? a dreptului ?i statului. Оn orice caz, teoria general? a
dreptului ?i statului nu poate evita abordarea unor teme privind statul,
leg?tura sa cu dreptul, fiindc? numai astfel va putea da o imagine
armonios оnchegat? ?i bine conturat? asupra dreptului.
Revenind la cercetarea ?i defini?ia obiectului teoriei generale a
dreptului ?i statului este de re?inut c? ea studiaz? dreptul ?i statul оn
ansamblu оn generalitatea ?i integritatea sa, ordinea juridic? оn
оntregime. Ea formuleaz? defini?ia dreptului ?i statului, celelalte
concepte, categorii caracteristice dreptului, fiind valabile pentru toate
?tiin?ele juridice, cum sunt, bun?oar?, categoriile de norm? juridic? izvor
de drept, sistem de drept, ordine de drept, r?spundere juridic?, drept
subiectiv ?.a. De asemenea, ea formuleaz? o serie de principii generale,
valabile pentru toate ?tiin?ele juridice. De exemplu, principiile
legalit??ii, suprema?iei legii, prezum?iei de cunoa?tere a legii (nimeni
nu se poate scuza de necunoa?terea legii) ?.a. Teoria general? a dreptului
?i statului studiaz?, de asemenea, metodologia de cercetare, folosit? de
?tiin?a dreptului.4
O aten?ie deosebit? acord? aceast? disciplin? studierii corela?iei
dintre drept ?i putere, drept ?i stat.
Teoria general? a statului ?i dreptului este, evident, o ?tiin??,
оntrucвt ea opereaz? cu concepte, teorii, principii, legit??i, dar din alt
punct de vedere, sub alt aspect poate fi privit? ?i ca o art?, оn m?sura оn
care ea solicit? din partea juristului pe lвng? cuno?tin?e, talent,
m?estrie ?i capacitatea de a sesiza, cerceta fenomenul juridic, a-i
оn?elege legit??ile.
Teoria general? a dreptului nu r?mвne la nivelul abstrac?ional, ea
are, de asemenea, o importan?? practic?, servind nemijlocit procesului de
elaborare ?i aplicare a dreptului. Оn acest scop, este studiat? tehnica
juridic? privind elaborarea ?i realizarea actelor juridice.
Ca disciplin? de оnv???mвnt teoria general? a dreptului ?i statului
are ?i un caracter de introducere оn studiul materiilor juridice. Ea poate
fi оns? ?i o disciplin? conclusiv?, de sintez?, dar pentru aceasta ar
trebui studiat? оn ultimii ani sau chiar оn ultimul an de studii, dup?
оnsu?irea majorit??ii materiilor.
Оn ce prive?te ?tiin?ele juridice de ramur?, acestea s-au constituit
pe m?sura dezvolt?rii ?i extinderii reglement?rilor juridice оn cele mai
diverse domenii ale vie?ii sociale ?i constituirii ramurilor (?i
subramurilor) de drept. Оn principiu, ramura de drept formeaz? obiectul
unei ?tiin?e juridice de ramur?. Astfel dreptului constitu?ional оi
corespunde ?tiin?a dreptului constitu?ional, dreptului civil - ?tiin?a
dreptului civil, dreptului penal – ?tiin?a dreptului penal ?.a.m.d. studiul
dreptului interna?ional constituie obiectul ?tiin?ei dreptului
interrna?ional.
Este important de re?inut c? оn denumirea curent? nu se folose?te
terminologia complet? (?tiin?a dreptului constitu?ional) ci aceea a ramurii
(drept constitu?ional, drept civil, drept interna?ional, etc.) ?i pentru a
desemna disciplina ?tiin?ific? respectiv?.
Pe m?sur? ce reglement?rile juridice abordeaz? domenii ?i aspecte noi
de reglementare, fenomen ce se manifest? tot mai evident оn epoca actual?
ca urmare a transform?rilor sociale, ?tiin?ifice ?i tehnologice, interne ?i
interna?ionale, apar ?i noi discipline ?tiin?ifice sau tendin?e de a crea
noi ramuri ale ?tiin?elor juridice. Оn acest sens se vorbe?te, bun?oar?, de
dreptul mediului оnconjur?tor, dreptului afacerilor, sau dreptul comunitar
pentru rela?iile Comunit??ii Economice Europene.5
Studiul istoric al dreptului ?i statului constituie obiectul
diferitelor ramuri ce formeaz? disciplinele sau ?tiin?ele juridice
istorice. Dup? modul оn care este abordat? cercetarea istoric? a dreptului,
оn general, оn lume, оntr-o anumit? ?ar? sau numai оn cadrul unei anumite
institu?ii se pot distinge, Istoria general? a dreptului, istoria dreptului
оntr-o anumit? ?ar?, de pild?, Istoria dreptului Republicii Moldova sau
istoria unei ramuri sau institu?ii, cum ar fi istoria dreptului penal sau
istoria dreptului de proprietate, etc. Aici trebuie s? distingem ?i
disciplina istoria doctrinelor (sau gвndirii) juridice care are ca obiect,
a?a cum reiese din denumire, analiza evolu?iei istorice a diferitelor
curente, teorii sau ?coli juridice.
La studiul fenomenului juridic о?i aduc, de asemenea, contribu?ia
unele ?tiin?e de grani??, interdisciplinare ce pot fi considerate ca
auxiliare ?tiin?elor juridice, cum sunt: criminologia, criminalistica,
medicina legal?, psihiatria juridic?, statistica juridic?, informatica sau
cibernetica juridic?. Folosind mijloacele proprii altor ?tiin?e – medicina,
psihologia, cibernetica ?.a. – acestea au un rol important оn activitatea
juridic? la diferitele ei ipostaze.
METODELE CERCET?RII ?TIIN?IFICE A FENOMENULUI JURIDIC
Considera?ii generale
Metodologia juridic? poate s? apar? ca o ?tiin?? despre ?tiin?a dreptului
care dezv?luie aspecte din cele mai importante ?i pasionante cum ar fi:
