rezerve fa?? de ?tiin?a dreptului.
Оntвlnirea dintre sociologie ?i drept s-a petrecut оn condi?iile оn
care, la o sut? de ani de al apari?ia, la 1804, a Codului civil francez s-a
constatat o anumit? r?mвnere оn urm? a legilor fa?? de evolu?ia societ??ii,
o anumit? “оntвrziere cultural?” a dreptului. Aceasta nu mai putea da
оntotdeauna solu?ii operative aspectelor noi pe care via?a le ridica.
Dreptul se afla “оn оntвrziere fa?? de fapte”, el оncepea s?-?i dezv?luie
limitele.
Se apeleaz? ?i la sociologie, cercetвndu-se, dincolo de hotarele –
sacre pвn? atunci – ale normei juridice, mediu social care condi?ioneaz?
dreptul. Sociologia aduce o viziune nou? asupra dreptului – definindu-l ca
un fapt social – ?i оncearc? s? resistematizeze sursele evolu?iei ?i
influen?ei dreptului asupra societ??ii, oferind ?tiin?elor juridice o
metod? ra?ional? de studiere a fenomenului social.[13]
Sociologii au recunoscut оn preocup?rile str?vechi ale dreptului
elemente importante de sociologie juridic?. Ei au constatat, astfel, c?
dintre toate fenomenele sociale (spirituale, morale, religioase etc.)
fenomenul juridic se impune cu prec?dere ca fiind cel mai caracteristic din
punct de vedere social.
F?cвnd eforturi pentru a ie?i din tiparele pozitivismului, ?tiin?a
dreptului acord? la rвndu-i, o tot mai mare aten?ie cercet?rii leg?turii
dreptului cu mediul exterior. Оntreb?rile juri?tilor bazate pe “quid juris”
?i cele ale sociologilor bazate pe “quid facti” оncep s?-?i g?seasc?
temeiuri de apropiere.
Specialistul оn drept public, profesorul francez Maurice Haurion
remarca faptul c? “ pu?ina sociologie te оndep?rteaz? de drept, iar multa
sociologie te readuce la el”. Оn replic?, sociologul francez – jurist la
origine – George Gurvitch completa (peste timp) “pu?in drept te
оndep?rteaz? de sociologie, iar mai mult drept te readuce la ea”.
Cel care pune bazele cercet?rii sociologice a dreptului este juristul
german Eugen Erlich prin lucrarea sa “ Bazele sociologiei dreptului ”,
ap?rut? оn 1913.
Erlich, adept al “liberului drept” fundamenteaz? necesitatea unei
cercet?ri mai cuprinz?toare a realit??ii juridice, care nu se poate reduce
la stadiul normelor ?i institu?iilor juridice, fiind necesare cercet?ri оn
plan vertical, оn adвncime pentru a se pune оn eviden?? “dreptul viu”.
Оn continuare cercetarea sociologic? juridic? ia amploare, contribuind
la aceasta atвt sociologi de renume cum ar fi: G.Trade, Max Weber, Georg
Simmel ?. a., cвt ?i juri?ti bine cunoscu?i, spre exemplu Rudolf Stammler,
Renato Treves, Jean Carbonier etc.
Cercet?rile sociologice juridice dau o perspectiv? nou? studiului
realit??ii juridice, ca realitate social?, verificвnd modul оn care
societatea influen?eaz? dreptul ?i suport?, la rвndu-i influen?a din partea
acestuia. Acela?i obiect (dreptul) pe care ?tiin?ele juridice оl studiaz?
din interior, sociologia juridic? a dreptului pune оn lumin? faptul c?
оntre fenomenele sociale exist? unele care au un caracter juridic deosebit
– legile, activitatea jurisdic?ional?, activitatea administrativ?, denumite
uneori ?i fenomene juridice primare, оntrucвt tr?s?tura lor evident
juridic? le face s? se identifice cu dreptul оn acela?i timp оns? exist? ?i
fenomene juridice secundare, оn care elementul juridic este mai pu?in
evident – responsabilitatea social?, statutul ?i rolul individului etc., -
de?i nu se poate afirma c? acest element lipse?te cu des?vвr?ire.[14]
Cercetarea sociologic? juridic? оmbr??i?eaz? f?r? discrimin?ri ambele
forme de cuprindere a elementelor de juridicitate оn fenomenele vie?ii
sociale. Prin metode care-i r?mвn specifice (observa?ia, sondajul de
opinie, ancheta sociologic?, chestionarul, interviul), sociologia juridic?
оmbr??i?eaz? urm?toarele domenii:
- Domeniul cre?rii dreptului;
- Domeniul cunoa?terii legilor de c?tre cet??eni ?i organele de stat;
- Domeniul pozi?iei subiec?ilor raporturilor sociale fa?? de
reglement?rile juridice оn vigoare;
- Domeniul cercet?rii cauzelor concrete ale оnc?lc?rii dreptului;
- Domeniul limitelor reglement?rii juridice, al raportului dintre sfera
reglement?rilor juridice ?i extrajuridice, a formelor juridice ?i
metajuridice de influen?are a conduitei cet??ene?ti.
Оntre temele de cercetare sociologic? juridic? se оntвlnesc:
- Document?ri solicitate de organe cu competen?e normative;
- Investiga?ii cu caracter de expertiz? legal?;
- Investiga?ii privind modul de administrare a justi?iei;
- Cunoa?terea legii;
- Investiga?ii privind desf??urarea procesului de reintegrare social? a
persoanelor ce au comis fapte antisociale etc.
Cercetarea sociologic? juridic? (metoda sociologic?) poate fi
utilizat? de legiuitor pentru a-?i procura informa?ii оn leg?tur? cu m?sura
оn care legea este respectat? ?i оn ce propor?ie legea о?i g?se?te suport
din partea sentimentului juridic comun.
Exemplu. Sunt bine cunoscute rezultatele cercet?rilor care au stat la
baza unor m?suri legislativ-statale, cum ar fi legisla?ia ?i vвrsta
adolescen?ei, conceptul de fapte antisocial?, strategia activit??ii de
cunoa?tere a legilor etc. Iat? spre exemplu, оn problematica autorit??ii
p?rinte?ti, оntr-o anchet? socio-juridic? mai veche desf??urat? оn SUA,
cercet?torii ?i-au propus studierea urm?toarelor aspecte:
- Coinciden?ele ?i necoinciden?ele оntre reglementarea autorit??ii
p?rinte?ti ?i sentimentele juridice ale societ??ii;
- Unitatea sau diversitatea acelor sentimente;
- Analiza importan?ei unor factori de stratificare a opiniilor оn
aceast? materie – vвrsta, veniturile, sexul, preg?tirea etc., оn ce
m?sur? rezultatele cercet?rii sociologice condi?ioneaz?
oportunitatea unor reglement?ri juridice.[15]
Rezultatele cercet?rilor au scos la iveal?, c? оn numai cinci din
chestiunile studiate s-a observat o coinciden?? a reglement?rilor de drept
cu sentimentele celor chestiona?i. Оntreb?rile puse au fost de tipul:
p?rin?ii au dreptul s? controleze salariile copiilor? Care, poate fi vвrsta
minim? pentru оncheierea c?s?toriei?
Ancheta a scos la iveal?, printre alte concluzii, o lacun? a
reglement?rii legale: inexisten?a unor dispozi?ii privitoare la vвrsta
adolescen?ei. Sociologia ?i psihologia opereaz? o distinc?ie оn evolu?ia
tвn?rului, vorbind de adolescen?? ca perioad? imediat premerg?toare celei
de maturitate psihic? (chiar cuvвntul vine de la adolesco – ere – a cre?te,
a c?p?ta puteri, a se maturiza).
Adolescen?a este stadiul оncepвnd cu procesul maturiz?rii sexuale, ?i
sfвr?ind odat? cu apropierea maturit??ii (biopsihice).[16] Оn general
perioada se situeaz? оntre anii 12/13 – 18/19. De?i exist? оn sociologie
asemenea delimit?ri, dreptul nu consider? vвrsta respectiv? ca o etap?
deosebit? оn dezvoltarea personalit??ii ?i nu i se acord? forma unei
categorii juridice separate ( e vorba, bineоn?eles, de dreptul SUA).
Aceast? anchet? a subliniat concluzii legate, оntre altele, ?i de
necesitatea unor revederi ale legisla?iei, оn diverse ramuri de drept, care
s? pun? оn lumin? asemenea diferen?ieri.
Deci оn concluzie putem spune, c? extinderea cercet?rii sociologice cu
metodele proprii inclusiv sondajul de opinie sau ancheta sociologic?, nu au
l?sat pe dinafar? nici aspectele juridice ale vie?ii sociale. Dimpotriv? ca
urmare a extinderii lor s-a conturat sociologia juridic? ca disciplin? de
sinest?t?toare, n?scut? din nevoie ?i ca rezultat al analizei factorilor
sociali de condi?ionare ?i intercondi?ionare ai dreptului. Оn efortul de
creare ?i conturare cвt mai precis? a acestei discipline a fost creat? o
Asocia?ie interna?ional? de sociologie juridic?, iar la unele Facult??i de
drept se predau cursuri оn aceast? materie.
E. Metodele cantitative ?i alte metode
Metodele cantitative, cap?t? оn ultimul timp o tot mai mare pondere оn
cercetarea ?tiin?ific? juridic?, cu largi ?i imediate aplica?ii оn practica
dreptului. Оn general azi, teoria juridic? nu poate merge decвt оn strвns?
corela?ie cu nevoile practice ale cre?rii ?i aplic?rii dreptului.
Ipotezele ?tiin?ifice se cer a fi verificate оn cadrul unor strategii ale
dezvolt?rii fenomenului juridic, оn ultim? corela?ie cu scenariile
dezvolt?rii economico-sociale. Descifrarea, explicarea, propunerea de
decizii ?i prognoz? se bazeaz? pe aprecieri teoretice argumentate prin
experien?? dobвndit? din studiul cazurilor secundare. Exist? оn ??rile
occidentale chiar o ramur? specializat? – jurometria – care pleac? de la
procedeul cazuistic ca un mod de abordare orientat spre cazul singular.
Necesitatea introducerii unor metode cantitative оn cercetarea
?tiin?ific? juridic? ?i оn practica dreptului a izvorвt din nevoia de a
conferi noi valen?e acestei cercet?ri, оn strвns? leg?tur? cu unit??ile
practice. Folosirea calculatoarelor ajut? deciziei, aceast? folosire nu
оngusteaz? posibilit??ile de decizie, ci dimpotriv? le optimizeaz?. Timpul
economisit este folosit la fundamentarea temeinic? a deciziei. Informatica
juridic? оmbun?t??e?te procesul decizional prin rapiditatea efectu?rii
diferitelor opera?iuni.
Оn ultimul timp, chiar оn plan decizional se poate vorbi de rolul
ordinatorului – este vorba de deciziile cu caracter “repetitiv” (mai ales
оn domeniul deciziei administrative) caracterizate prin faptul c? оn
con?inutul lor se face aplicarea mecanic? ?i identic? (pentru acelea?i
