categorii de fapte) a unor norme juridice la situa?ii reductibile оn
formule matematice finale.[17]
Pe plan mondial cercet?rile de informatic? juridic? au fost orientate оn
urm?toarele direc?ii:
- Elaborarea ?i sistematizarea legisla?iei;
- Eviden?a legislativ?;
- Eviden?a deciziilor de practic? judec?toreasc? (a precedentelor
judec?tore?ti);
- Stocarea ?i sistematizarea informa?iei juridice;
- Eviden?e criminologice etc.
Оn planul eviden?ei legislative calculatorul, оn baza programelor
informatice ofer? datele necesare оn vederea aprecierii exacte a
corela?iilor dintre reglement?ri, realizвnd reces?mвntul normelor ce pot
intra оn conflict.
Consiliul Europei (prin Direc?ia Afacerilor juridice) ?i Comisia Pie?ei
Comune (prin Serviciul Juridic) desf??oar? оn mod coordonat eforturi pentru
unificarea cercet?rilor privind perspectivele legisla?iei comunitare.
Оnc? din anul 1969, comitetul mini?trilor din Consiliul Europei a creat
un organ de exper?i pentru armonizarea modalit??ilor implement?rii
informa?iei juridice оn calculator оn domeniul privind tratatele
interna?ionale, reglement?ri interne ?i date de statistic? juridic?.
Este оn afara discu?iei faptul c?, оn condi?iile tehnice actuale nu se
pune problema utiliz?rii calculatorului pentru a оnlocui judec?torul оn
pronun?area unei solu?ii оn procesul judiciar.
Hot?rвrea judec?toreasc? nu оnseamn? aplicarea pur mecanic? a legii la o
cauz? determinat?. A?a cum nu exist? dou? frunze absolut identice, doi
fulgi de nea la fel, tot astfel nu putem s? оntвlnim dou? spe?e, dou?
cazuri de via??, identice, chiar dac? оn elementele lor generale, spe?ele
ce se deduc оn fa?a completului de judecat? pot prezenta (?i prezint?)
multe aspecte comune. Instan?a trebuie, pentru acest motiv, s? fac? o
evaluare a fiec?rei spe?e sub cele mai variate aspecte, cu grij? de nuan?e
?i de individualizare a tr?s?turilor ce sunt impuse de circumstan?ele
fiec?rei cauze ?i de particularit??ile fiec?rui participant (reclamant,
pвrвt, inculpat, parte civil?, parte responsabil? etc.) la procesul
judiciar. Aceasta nu оnseamn? c? ordinatorul nu-?i afl? locul pe masa
judec?torului. Dimpotriv?, a?a cum demonstreaz? situa?ia organiz?rii
instan?elor din ??rile dezvoltate pe masa fiec?rui judec?tor se afl? un
terminal de la care se poate ob?ine оntr-un termen record o cantitate de
informa?ie legislativ? de doctrin? ?i de practic?, care scute?te eforturi
considerabile, aduce plusul de exactitate, de siguran?? ?i accelereaz?
considerabil rezultatul (stabilirea ?i motivarea solu?iei).
Оn general, metodele cantitative aplicate оn drept din care am amintit
doar cвteva – au meritul incontestabil de a contribui efectiv la
perfec?ionarea reglement?rilor juridice, la sporirea eficien?ei lor
sociale, precum ?i la оmbun?t??irea activit??ii practice de realizare a
dreptului. De aceea orice rezerv?, orice prejudecat? cu privire la
utilitatea acestor metode trebuie statornic оnl?turate.[18]
Dintre alte metode este de re?inut importan?a folosirii metodei
statistice, util? atвt pentru procesul de elaborare a dreptului cвt ?i
pentru cel de aplicare. De altfel, statistica judiciar? s-a conturat ca un
domeniu distinct al statisticii.
Cвt prive?te metoda experimental? – proprie ?tiin?elor naturii, men?ion?m
c? оn domeniul dreptului uneori оn domeniul reglement?rii cu caracter
economic, cвnd punвndu-se problema unei transform?ri de ansamblu, la scara
na?ional?, s-a recurs оn prealabil la verificarea noilor m?suri la scar?
redus?, оn cвteva unit??i.
Concluzii
Pornind de la leg?tura indisolubil? оntre drept ?i stat, ceea ce face
ca oamenii de ?tiin??, speciali?ti оn teoria dreptului, s? se ocupe, de
asemenea, de teoria statului, au ap?rut lucr?ri teoretice cu caracter
monografic sau cursuri universitare dedicate studierii comune a statului ?i
dreptului, constituindu-se ?i o disciplin? distinct? de teoria general? a
statului ?i dreptului.
Оn principiu, ?tiin?a juridic? ar fi incomplet?, iar juristul
unilateral f?r? studierea statului, оn a?a m?sur? cele dou? fenomene –
statul ?i dreptul, sunt legate unul de altul. De aceea unele concepte,
no?iuni, categorii legate de stat se analizeaz? оn cadrul disciplinei
Teoria general? a dreptului ?i statului. Оn orice caz, teoria general? a
dreptului ?i statului nu poate evita abordarea unor teme privind statul,
leg?tura sa cu dreptul, fiindc? numai astfel va putea da o imagine
armonios оnchegat? ?i bine conturat? asupra dreptului.
Revenind la cercetarea ?i defini?ia obiectului teoriei generale a
dreptului ?i statului este de re?inut c? ea studiaz? dreptul ?i statul оn
ansamblu оn generalitatea ?i integritatea sa, ordinea juridic? оn
оntregime. Ea formuleaz? defini?ia dreptului ?i statului, celelalte
concepte, categorii caracteristice dreptului, fiind valabile pentru toate
?tiin?ele juridice, cum sunt, bun?oar?, categoriile de norm? juridic? izvor
de drept, sistem de drept, ordine de drept, r?spundere juridic?, drept
subiectiv ?.a. De asemenea, ea formuleaz? o serie de principii generale,
valabile pentru toate ?tiin?ele juridice. De exemplu, principiile
legalit??ii, suprema?iei legii, prezum?iei de cunoa?tere a legii (nimeni
nu se poate scuza de necunoa?terea legii) ?.a. Teoria general? a dreptului
?i statului studiaz?, de asemenea, metodologia de cercetare, folosit? de
?tiin?a dreptului.
Ca disciplin? de оnv???mвnt teoria general? a dreptului ?i statului
are ?i un caracter de introducere оn studiul materiilor juridice. Ea poate
fi оns? ?i o disciplin? conclusiv?, de sintez?, dar pentru aceasta ar
trebui studiat? оn ultimii ani sau chiar оn ultimul an de studii, dup?
оnsu?irea majorit??ii materiilor.
Metodologia juridic? poate s? apar? ca o ?tiin?? despre ?tiin?a
dreptului care dezv?luie aspecte din cele mai importante ?i pasionante cum
ar fi: modul cum lucreaz? omul de ?tiin??, dar ?i artizanul dreptului,
regulile ?tiin?ei dreptului, caracterul s?u.
Ca ?i оn orice domeniu, cercetarea ?tiin?ific? juridic? se bazeaz? pe
folosirea unei metodologii, a unui ansamblu de metode ?i procedee cu
ajutorul c?rora are loc studierea dreptului оn toat? complexitatea sa
Оn leg?tur? cu acest fapt men?ion?m extinderea cercet?rilor
interdisciplinare cu folosirea evident? ?i a unor metode complexe.
?tiin?ele juridice nu au fost nici ele scutite de aceast? orientare, de?i
din p?cate, оn acest domeniu s-a f?cut destul de pu?in pentru cercetarea
teoretic? a noilor metodologii ?i, ca o consecin?? fireasc? a acestei st?ri
de lucruri, nici utilizarea practic? a noilor metode nu a оnregistrat
progresele necesare.
O bun? cunoa?tere, explicare ?i interpretare a dreptului (a
fenomenului juridic) reclam? o metodologie corespunz?toare оn baza c?reia
s? se realizeze o оn?elegere ?tiin?ific? a mecanismului ac?iunii sociale a
dreptului, a func?iilor lui, a esen?ei con?inutului ?i formei sale, a
leg?turilor sale multiple cu societatea.
Referindu-ne la principalele metode ale cercet?rii juridice men?ion?m
оn primul rвnd metoda logic?.
Оn cercetarea dreptului, a fenomenului juridic atвt de complex,
Teoria dreptului, toate ?tiin?ele juridice se folosesc de categoriile,
ra?ionamentele logice. F?cвnd abstrac?ie de ceea ce nu este esen?ial,
оntвmpl?tor оn existen?a dreptului, teoria caut? s? dezv?luie, folosindu-se
de metoda logic?, ceea ce este esen?ial, caracteristic, pentru drept. De
importan?a aplic?rii Logicii оn cercetarea fenomenului juridic vorbe?te
оns??i faptul c? s-a conturat ca o disciplin? aparte logica juridic?.
Оn leg?tur? cu metoda istoric? ar?t?m c? potrivit acestei metode
?tiin?ele juridice cerceteaz? dreptul оn perspectiva ?i evolu?ia sa
istoric?, de-a lungul diferitelor orвnduiri sociale, ele analizeaz? esen?a,
forma ?i func?iile dreptului raportate la etapa istoric? pe care o str?bate
o societate, ?tiut fiind c? institu?iile juridice poart? pecetea
transform?rilor istorice ale poporului ?i ??rii respective.
Apelвnd la istorie, dreptul о?i afl? condi?iile ce-i pot descifra
ascenden?a. Astfel, plecвnd de la datele pe care le ofer? istoria, оn
cercetarea marilor institu?ii juridice ?tiin?a dreptului, constatвnd
vechimea lor, le urm?re?te evolu?ia, configura?ia, func?iile etc.
O alt? metod?, ce poate fi amintit? оn cadrul aceluia?i capitol, este
metoda comparat?. Compararea sistemelor de drept ale diverselor state, a
tr?s?turilor ramurilor, institu?iilor ?i normelor acestora s-a dovedit
extrem de fructuoas? оn procesul metodologic de studiere a fenomenului
juridic.
Compara?ia ajut? esen?ial la construirea tipologiilor juridice ?i
clasific?rilor, оn procesul de legiferare. Metoda comparativ? are, de
asemenea, o importan?? major?, ea furnizвnd informa?ii pre?ioase
legiuitorului, оn leg?tur? cu reglement?rile cuprinse оn alte sisteme de
drept sau оn documente juridice interna?ionale. Prin studiul comparat al
diferitelor institu?ii juridice na?ionale se desprind factorii se determin?
atвt tr?s?turile lor comune cвt ?i cele specifice Importan?a deosebit? a
metodei comparate este dat? ?i de crearea unei ramuri distincte оn sistemul
?tiin?elor juridice dreptul comparat.
Metoda sociologic?, reprezint? o direc?ie de cercetare cu reale
foloase pentru cunoa?terea realit??ii juridice.
Sociologia aduce o viziune nou? asupra dreptului – definindu-l ca un
fapt social – ?i оncearc? s? resistematizeze sursele evolu?iei ?i
influen?ei dreptului asupra societ??ii, oferind ?tiin?elor juridice o
metod? ra?ional? de studiere a fenomenului social. Cercetarea sociologic?
juridic? (metoda sociologic?) poate fi utilizat? de legiuitor pentru a-?i
procura informa?ii оn leg?tur? cu m?sura оn care legea este respectat? ?i
оn ce propor?ie legea о?i g?se?te suport din partea sentimentului juridic
comun.
Necesitatea introducerii unor metode cantitative оn cercetarea
?tiin?ific? juridic? ?i оn practica dreptului a izvorвt din nevoia de a
conferi noi valen?e acestei cercet?ri, оn strвns? leg?tur? cu unit??ile
practice. Folosirea calculatoarelor ajut? deciziei, aceast? folosire nu
оngusteaz? posibilit??ile de decizie, ci dimpotriv? le optimizeaz?. Timpul
economisit este folosit la fundamentarea temeinic? a deciziei. Informatica
juridic? оmbun?t??e?te procesul decizional prin rapiditatea efectu?rii
diferitelor opera?iuni.
Ca o concluzie, dup? prezentarea succint? a metodelor de cercetare, se
impune constatarea c? ele nu trebuie оn?elese оn mod izolat, ci оn
interdependen?a complementaritatea lor. Folosindu-le astfel, cercetarea
?tiin?ific? juridic?, atвt cea fundamental?, preponderent teoretic?, cвt ?i
cea aplicativ? are garan?ia ob?inerii unor rezultate valoroase ?i utile.
Bibliografie
N. Popa. Teoria general? a dreptului. Bucure?ti, 1992.
G.Vrabie, S. Popescu. Teoria general? a dreptului. Ia?i, 1993.
I. Ceterchi, M. Luburici. Teoria general? a statului ?i dreptului.
Bucure?ti, 1983.
A. Gulipe. C voprosu o formirovanii metodologhii pravovoi nauchi. Sovetscoe
gosudarstvo i pravo. 1991, Nr. 4.
V. Cozlov. Problemо predmeta i metodologhia ob?cei teorii prava. Leningrad,
1989
D. Ciobanu. Introducere оn studiul dreptului. Bucure?ti, 1993.
I. Hum?. Introducere оn studiul dreptului. Ia?i, 1993
Teoria general? a dreptului. (curs de lec?ii). N. Novgorod, 1993.
L. Mamut. Nauca o gosudarstve i prave: neobhodimosti radicalinogo
obnovlenia.// Filosofschie nauchi. 1989, Nr. 11
Planul lucr?rii
Introducere ……………………………………………………………………1
Obiectul de studiu ……………………………………………………………2
Metodele cercet?rii ?tiin?ifice a fenomenului juridic……………………….…6
Considera?ii generale……………………………………………………6
No?iunea metodologiei juridice ……………………………………………….9
Metodologia cercet?rii ?tiin?ifice juridice ……………………………………11
Metoda logic?.…………………………………………………..11
Metoda istoric? ……………………………………………….. 14
Metoda comparativ? …………………………………………...16
Metoda sociologic? ……………………………………………20
Metoda cantitativ? ?i alte metode ..…………………………….25
Concluzii ……………………………………………………………………..28
Bibliografie …………………………………………………………………..32
-----------------------
1 I. Ceterchi, M. Luburici. Teoria general? a statului ?i dreptului.
Bucure?ti, 1983, p. 8
2 M. Djuvara. Teoria general? a dreptului (enciclopedie juridic?). Editura
All, 1995
3 I. Ceterchi, M. Luburici. Teoria general? a statului ?i dreptului.
Bucure?ti, 1967.
4 I. Ceterchi, I. Craiovan. Op. citat?, p. 10
5 I. Ceterchi, I. Craiovan. Op. citat?, p. 12.
[1] N. Popa. Lucr. citat?, p 14
[2] S. Popescu, D. Iliescu. Probleme actuale ale metodologiei juridice.
Bucure?ti, 1979.
[3] N. Popa, lucr. citat?, p. 15
[4] N. Popa, lucr. citat?, p. 15
[5] I. Ceterchi, I. Craiovan, lucr. citat?, p. 15
[6] N. Popa, lucr. citat?, p.21.
[7] N. Popa. Teoria general? a dreptului. Bucure?ti, 1992, p. 19
[8] R. David. Pravovоie sistemо sovremennosti. Moscova, 1988,
[9] V. Zl?tescu, I. Zl?tescu. Regulile metodei comparative оn studiul
dreptului. Studii de drept romвnesc. 1, 1989.
[10] V. Zl?tescu, I. Zl?tescu. Lucr. citat?, p. 340.
[11] N. Popa. Lucr. citat?, p. 20
[12] N. Popa . teoria general? a dreptului. Bucure?ti, 1992.
[13] N. Popa. Lucr. citat?, p. 22
[14] N. Popa. Lucr. citat?, p. 24
[15] N. Popa. Lucr. citat?, p. 25
[16] A. Roth. Individ ?i societate. Bucure?ti, 1986.
[17] V. Hanga. Calculatorul оn ajutorul deciziei. Studii de cercet?ri
juridice, Nr.1, 1989
[18] N. Popa. Lucr. citat?, p. 27
-----------------------
1. оn condi?iile c este:
