Notiunea si clasificarea actelor juridice civile
INTRODUCERE
Na?terea unui raport juridic civil concret presupune existen?a unei
norme juridice civile ca premis? necesar? ?i obligatorie prin care
raporturile sociale devin raporturi juridice abstracte, precum ?i
producerea unui fapt juridic de care legea civil? leag? na?terea
modificarea sau stingerea unui raport juridic civil concret.
Devin izvoare ale raporturilor juridice civile concrete numai acele
fapte de care norma juridic? civil? leag? producerea de efecte juridice,
ele devenind prin aceasta fapte juridice.
Se poate concluziona c? prin izvor al raportului juridic civil concret
se оn?elege o оmprejurare (act sau fapt) de care legea civil? leag?
na?terea modificarea sau stingerea unui raport juridic civil concret.
No?iunea ?i clasificarea actelor juridice civile
Defini?ia actului juridic civil
Prin act juridic civil se оn?elege manifestarea de voin?? f?cut? cu
inten?ia de a produce efecte juridice adic? de a na?te, modifica, transmite
sau stinge un raport juridic civil concret.[1]
Din aceast? defini?ie rezult? c? actul juridic prezint? urm?toarele
elemente caracteristice:
1. Actul juridic este оnainte de toate, o manifestare de voin?? a unei
sau mai multor persoane fizice sau juridice;
2. Manifestarea de voin?? este f?cut? cu inten?ia de a produce efecte
juridice respectiv de a crea, modifica, transmite sau stinge raporturi
juridice civile concrete.
Оn literatura de specialitate, practica judiciar? ?i chiar оn
legisla?ia civil? termenul de act juridic este folosit оn dou? sensuri.
Оntr-un prim sens actul juridic desemneaz? оns??i manifestarea de voin?? оn
scopul de a produce efecte juridice, adic? оns??i opera?ia juridic? ce se
оncheie (negotium). Оn cel de al doilea sens, actul juridic desemneaz?
оnscrisul constatator al opera?iunii juridice (innstrumentum) f?cute de
p?r?i оn vederea pronun??rii unui mijloc de prob? оntr-un eventual litigiu.
Pentru evitarea oric?ror confuzii cu privire la cele dou? accep?iuni
este indicat ca termenul de act juridic s? fie folosit pentru desemnarea
opera?iei juridice (negotium), iar pentru desemnarea оnscrisului
constatator ale acestei opera?ii juridice (instrumentum) s? fie utilizat
termenul de оnscris.
Clasificarea actelor juridice civile
Concep?ia de act juridic civil este rezultatul unui proces de
generalizare ?i abstractizare a tr?s?turilor comune tuturor actelor
juridice civile care se оntвlnesc оn circuitul civil.
Datorit? regimului juridic diferit pe care оl au diferite categorii de
acte juridice civile, atвt оn literatura de specialitate, cвt ?i оn
practica judec?toreasc? s-a considerat necesar ?i util s? se fac?
clasificarea actelor juridice civile.
La baza clasific?rilor actelor juridice stau criterii variate cum ar
fi num?rul p?r?ilor оntre care se оncheie actul, con?inutul, cauza, forma,
modul de executare, efectele actelor etc.
Оn continuare vor fi оnf??i?ate principalele categorii de acte
juridice civile:
1. Acte juridice unilaterale, bilaterale ?i multilaterale.
Aceast? clasificare are la baz? criteriul num?rului p?r?ilor
participante la actul juridic.
Actele juridice unilaterale sunt produsul manifest?rii de voin?? a
unei singure p?r?i.
Actul juridic bilateral reprezint? voin?a concordant? a dou? p?r?i,
iar cel multilateral este rezultatul acordului de voin?? a trei sau mai
multe p?r?i.
Actul juridic unilateral fiind rezultatul voin?ei unei singure p?r?i
sunt mai rare. Intr? оn aceast? categorie testamentul, promisiunea public?
de recompens?, acceptarea unei mo?teniri, renun?area la mo?tenire,
confirmarea unui act juridic anulabil etc.
Actele bilaterale ?i multilaterale se mai numesc conven?ii sau
contracte, termeni echivalen?i ?i folosi?i unul pentru altul оn limbajul
juridic curent. Sunt acte bilaterale, spre exemplu, contractul de vвnzare-
cump?rare, contractul de schimb, contractul de dona?ie, contractul de
оmprumut etc. Exemplul tipic de contact multilateral este contractul de
societate civil?.
Clasificarea actelor juridice оn unilaterale ?i bilaterale nu trebuie
confundat? cu clasificarea contractelor оn unilaterale ?i bilaterale.
Astfel, unilateral care este un act juridic bilateral, fiind rodul voin?ei
a dou? p?r?i, d? na?tere la obliga?ii numai pentru una din p?r?i, cum este
spre exemplu contractul de dona?ie, оmprumut de folosin??, pe cвnd
contractul bilateral sau sinalagmatice dau na?tere la obliga?ii pentru
ambele p?r?i, precum ar fi, contractul de vвnzare-cump?rare, contractul de
schimb etc.
Rezult?, a?adar, c? оn timp ce toate contractele, inclusiv cele
unilaterale, fac parte din categoria actelor juridice bilaterale sau
multilaterale, оn schimb, actele juridice unilaterale nu sunt contracte,
ele fiind rezultatul manifest?rii unilaterale de voin??.[2]
Clasificarea actelor juridice оn unilaterale, bilaterale ?i
multilaterale prezint? importan?? sub aspectul aprecierii valabilit??ii lor
din punct de vedere al voin?elor. Astfel, actele unilaterale sunt valabile
prin manifestarea voin?ei unei singure p?r?i, оn timp ce pentru
valabilitatea actelor bilaterale ?i multilaterale trebuie s? existe dou?
sau mai multe voin?e juridice.
Regimul juridic al viciilor de consim??mвnt este diferit, оn func?ie
de cele dou? categorii de acte. Оntr-adev?r eroarea ca viciu de
consim??mвnt se poate оntвlni atвt la actele unilaterale, cвt ?i la cele
bilaterale ?i multilaterale, pe cвnd dolul ?i violen?a se оntвlnesc de
regul?, numai la actele bilaterale ?i multilaterale.
2. Acte juridice cu titlu gratuit ?i acte juridice cu titlu oneros
La baza acestei clasific?ri st? scopul urm?rit de p?r?i la оncheierea
actului juridic civil.
Actele cu titlu gratuit sunt actele prin care se procur? uneia din
p?r?i un folos patrimonial ca aceasta din urm? s? fie obligat?, la rвndul
ei, la un echivalent. Sunt acte cu titlu gratuit, testamentul, dona?ia,
comodatul, mandatul gratuit etc.
La rвndul lor actele cu titlu gratuit se оmpart оn libert??i ?i acte
dezinteresate. Libert??ile sunt acte cu titlu gratuit prin care o persoan?
о?i mic?oreaz? propriul s?u patrimoniu, f?r? a primi оn schimb un
echivalent cum este, de pild?, dona?ia. Actele dezinteresate sunt acele
acte prin care o persoan? face alteia un serviciu, f?r? a mic?ora propriul
s?u patrimoniu, cum ar fi, spre exemplu, mandatul remunerat, оmprumutul
f?r? dobвnd?, depozitul gratuit etc.
Actele cu titlu oneros sunt acele acte prin care o persoan? procur?
alteia un folos patrimonial оn schimbul unui echivalent, fiecare din p?r?i
urm?rind un avantaj economic. Оn leg?tur? cu defini?ia contractului oneros,
оn art cccc se arat?: “contractul oneros este acela оn care fiecare parte
voie?te a-?i procura un avantaj”. Sunt contracte cu titlu oneros,
contractul de vвnzare-cump?rare, contractul de antrepriz?, contractul de
loca?iune etc.
Оmp?r?irea actelor juridice оn gratuite ?i oneroase prezint interes
juridic din mai multe puncte de vedere. Astfel, atвt sub aspectul
capacit??ii de a оncheia actele cu titlu gratuit cвt ?i al exigen?elor de
form? ale acelora?i acte, legea prevede condi?ii mult mai severe, оn raport
cu actele cu titlu oneros. De asemenea, pentru actele cu titlu oneros prin
lege, sunt stabilite condi?ii mult mai severe sub aspectul r?spunderii
p?r?ilor, iar obliga?iile p?r?ilor sunt mai am?nun?it ?i mai exigent
reglementate, fa?? de actele cu titlu gratuit.
Оn func?ie de momentul оn care urmeaz? s?-?i produc? efectele, actele
juridice se оmpart оn acte оntre vii ?i acte pentru cauz? de moarte. Actele
care se оncheie pentru a-?i produce efectele оn timpul vie?ii celor de la
care eman? se numesc acte оntre vii (inter vivos). Ele sunt marea
majoritate a actelor juridice. Dimpotriv?, actele care se оncheie pentru a-
?i produce efectele numai dup? moarte, se numesc acte pentru cauz? de
moarte (mortis cauza). Exemplu tipic de acte pentru cauz? de moarte este
testamentul prin care testatorul dispune de bunurile ce le va l?sa la
deces. Testamentul este numit ?i act de ultim? voin??, fiindc? pвn? la
moarte, poate fi oricвnd modificat ori revocat.
Clasificarea actelor juridice оntre vii ?i pentru cauz? de moarte
prezint? interes din punct de vedere juridic, sub aspectul formei оn care
se оncheie. Astfel, actele pentru cauz? de moarte sunt acte solemne, оn
timp ce actele оntre vii sunt solemne numai ca excep?ie. De asemenea,
actele pentru cauz? de moarte sunt supuse unor reglement?ri mai restrictive
оn ceea ce prive?te capacitatea de a dispune ?i uneori, chiar ?i cu privire
la capacitatea de a primi.
4. Acte constitutive, translative ?i declarative
La baza acestei clasific?ri se afl? criteriul efectului produs de actul
juridic.
Actul contitutiv este acel act juridic care d? na?tere la un drept
subiectiv civil ce n-a existat anterior. Sunt acte juridice civile
constitutive, actul de constituire a unui uzufruct, a unei ipoteci etc.
Actele translative sunt actele ce au ca efect transmiterea unui drept
subiectiv civil dintr-un patrimoniu оn alt patrimoniu. Marea majoritate a
actelor juridice civile sunt translative cum ar fi spre exemplu,
contractul de vвnzare-cump?rare, dona?ia, cesiunea de crean?? etc.
Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14
