desfiin?area retroactiv? a efectelor actului, contrare legii, trebuie s?
duc? la restituirea reciproc? ?i integral? a presta?iilor executate de
p?r?i de la оncheierea actului ?i pвn? la declararea nulit??ii sau anularea
lui.
Cu alte cuvinte, principiul restabilirii situa?iei anterioare este оntr-o
rela?ie de dependen?? fa?? de principiul retroactiv efectelor nulit??ii
actului juridic.
Adagiul restitutio in integrum оnseamn? restituirea tuturor presta?iilor
executate оn baza unui contract declarat nul sau anulat.
Principiul restabilirii situa?iei anterioare se refer? la efectele
nulit??ii actului juridic оntre p?r?ile acestui act ?i nu fa?? de ter?i.
Pentru ca s? opereze concomitent, retroactivitatea actului juridic ?i
restituirea presta?iilor, оntre p?r?i, pe plan procesual, reclamantul va
trebui s? intenteze o ac?iune cu dou? capete de cerere: o ac?iune оn
constatarea nulit??ii sau anul?rii actului juridic ?i o ac?iune оn
restituirea presta?iilor executate anterior nulit??ii. Evident c? nu exist?
nici un impediment procesual ca, dup? ce reclamantul ob?ine nulitatea sau
anularea actului juridic, s? se оndrepte cu alt? ac?iune principal? pentru
a ob?ine restituirea presta?iilor executate, situa?ie оn care pвrвtul, dac?
?i-a executat ?i el obliga?ia, are interesul s? promoveze ac?iune
reconven?ional? pentru restituirea presta?iei efectuate de el sau s?
introduc? o ac?iune principal? separat.
De la principiul restitutio in integrum exist? cвteva excep?ii, stabilite
de lege оn virtutea unor ra?iuni de ordin juridic, social sau moral, care
privesc anumite cazuri оn care presta?iile executate оn termenul actului
desfiin?at retroactiv (declarat nul sau anulat) nu sunt supuse restituirii.
Asemenea excep?ii relevate de literatura juridic? ?i de jurispruden??
sunt:
Incapabilul (minorul sau interzisul) nu este ?inut s? restituie, potrivit
art … decвt оn m?sura оmbog??irii sale. Acest text de lege dispune: “Cвnd
minorii, interzi?ii sau femeile m?ritate sunt admi?i оn aceast? calitate, a
exercita ac?iune оn restituire оn contra angajamentelor lor, ei nu оntorc
ceea ce au primit, оn urmarea acestor angajamente, оn timp minorita?ii,
interdic?iei sau maritajului, decвt dac? se probeaz? c? au profitat de
aceea ce li s-a dat”
Dobвnditorul de bun?-credin?? al unui bun printr-un act lovit de
nulitate, este exonerat de obliga?ia de a restitui, odat? cu bunul ?i
fructele percepute. Este regula statornicit? de art .. care prevede:
“Posesorul nu cв?tig? proprietatea fructelor decвt cвnd posed? cu bun?-
credin??; la cazul contrariu, el este dator a оnapoia productele, оmpreun?
cu lucrul proprietarului care-l revendic?” dispozi?iile acestui text se
justific? pe ra?iuni de politic? juridic?, izvorвte din necesitatea de a
proteja buna-credin??, atвt de necesar? оn opera?iunile juridice.
Mo?tenitorul care оn mod voluntar ?i оn cuno?tin?? de cauz? a executat un
legat nul pentru vicii de form?, nu mai poate pretinde restituirea
presta?iilor, deoarece nu mai suntem оn prezen?a unei pl??i nedatorate,
supus? repeti?iunii, ci оn prezen?a unei obliga?ii morale care este
valabil? juridic.
Una din p?r?ile actului juridic lovit de nulitate nu se putea cere
restituirea presta?iei efectuate dac? invoca propria sa turpitudine
(imoralitate).
Este de fapt adagiul: nemo auditur propriam turpitudinem alegans (nim?nui
nu-i este оng?duit s? se prevaleze de propria sa imoralitate pentru a
ob?ine оn justi?ie ocrotirea unui drept).
Potrivit legisla?iei unui stat de drept, оn care trebuie respectate nu
numai normele imperative, dar ?i legile care intereseaz? ordinea public? ?i
bunele moravuri, nu este admisibil? o ac?iune оn justi?ie, pentru
restituirea presta?iei, dac? prin actul juridic оncheiat s-a urm?rit un
scop imoral.
Putem formula regula c? ori de cвte ori reclamantul invoc? propria sa
turpitudine pentru ob?inerea restituirii presta?iei, ac?iunea оn
repeti?iune va trebui s? fie respins?. A?a, de pild?, ac?iunea
reclamantului avвnd ca obiect restituirea unui оmprumut, acordat pentru
men?inerea unor raporturi extraconjugale, va trebui s? fie respins? ca
inadmisibil?, deoarece s-a оnc?lcat principiul nemo auditur propriam
turpitudinem alegans. Evident c? оn spe??, respectiv оn contractul de
оmprumut cauza este imoral?, de aceea actul juridic trebuie declarat nul
absolut, iar ac?iunea оn repeti?iune a presta?iei executate de reclamant,
care invoc? propria sa turpitudine, trebuie respins? ca inadmisibil?.
Excep?ia se aplic? pe ra?iuni de moralitate, care trebuie s? existe оntr-un
stat de drept.
Principiul anul?rii actelor juridice subsecvente ca o consecin??
a nulit??ii actului ini?ial
Ca o consecin?? a aplic?rii principiului relativit??ii efectelor actului
juridic, acesta nu produce efecte decвt оntre p?r?ile de la care eman?, iar
nulitatea actului juridic produce efecte, de asemenea, numai оn privin?a,
p?r?ilor care au оncheiat actul.
Neоndoios c? efectele nulit??ii se pot r?sfrвnge ?i asupra ter?ilor, оn
m?sura оn care ace?tea au dobвndit dreptul de la partea vinovat? de
pronun?area nulit??ii ori p?r?ile vinovate de constatarea nulit??ii.
Deoarece nimeni nu poate transmite mai multe drepturi decвt le are
оnsu?i, este firesc ca, odat? cu suprimarea dreptului dobвndit prin actul
juridic de c?tre una din p?r?i, s? fie nimicit ?i dreptul
subdobвnditorului.
Оntr-adev?r, din moment ce nulitatea desfiin?eaz? dreptul dobвnditorului
cu atвt mai mult trebuie suprimat ?i dreptul ter?ului pe care l-a dobвndit
prin actul declarat nul sau anulat. Оn acest caz, nulitatea opereaz? ca o
rezolu?iune.
Principiul anul?rii actelor subsecvente, prive?te efectele nulit??ii fa??
de ter?i ?i el poate fi conturat ca o regul? juridic? potrivit c?reia
nulitatea actului ini?ial sau primar atrage dup? sine ?i anularea actului
subsecvent, dac? se refer? la acela?i drept.
De cele mai multe ori, principiul anul?rii actului subsecvent are оn
vedere actul juridic care a operat transmisiunea dreptului de proprietate,
sau a altui drept real, cвnd nulitatea actului pe lвng? оmprejurarea c? a
creat оntre p?r?i obliga?ii reciproce de restituire a presta?iilor
efectuate, are consecin?e asupra ter?ilor c?ci drepturile consim?ite de
dobвnditor оn favoarea acestora (ter?ilor) vor fi anulate odat? cu dreptul
dobвnditorului.
Aplicarea cu stricte?e a principiului rezoluto iure dantis resolvitur ius
accipientus ar fi de natur? s? pericliteze circuitul civil, s? creeze
situa?ii inechitabile оn via?a juridic? ?i s? anihileze inciden?a altor
principii juridice pentru ordinea de drept. De aceea, principiul cunoa?te
anumite derog?ri.
Excep?iile de la acest principiu privesc situa?iile juridice оn care de?i
actul juridic este declarat nul sau anulat, actul subsecvent al ter?ului
subdobвnditor se men?ine. Avem оn vedere urm?toarele cazuri:
a) Subdobвnditorul de bun?-credin?? p?streaz? bunul imobil dobвndit cu
titlu oneros de la transmi??torul al c?rui titlu de proprietate declarat
nul sau anulat.
Exemplu Anularea titlului de proprietate al transmi??torului cu titlu
oneros al unui bun nu este de natur? s? atrag? caducitatea actului оn ce
prive?te pe ter?ul achizitor, оn cazul c? acesta este de bun?-credin??,
solu?ia – care se prezum? – justificвndu-se pe considera?ie de achitarea ?i
utilitate social?. Numai оn cazul оn care ter?ul achizitor, cu titlu
oneros, a cunoscut sau, cu diligen?e minime, putea s? cunoasc?
nevalabilitatea titlului de proprietate al оnstr?in?torului, deci a fost de
rea-credin?? – ceea ce trebuie dovedit – opereaz? regula de drept potrivit
c?reia nevalabilitatea titlului de proprietate al vвnz?torului atrage ?i
nulitatea titlului subdobвnditorului.
b) Ter?ul dobвnditor care cu bun?-credin??, dobвnde?te bunul mobil de la
un detentor precar, c?ruia adev?ratul proprietar i l-a оncredin?at de bun?-
voie, p?streaz? bunul deoarece simpla aceast? posesie valoreaz? titlu de
proprietate.
Exemplu Proprietarul bunului mobil s-a desistat de bun?-voie de bun,
оncredin?вndu-l оn depozit unei alte persoane, care cap?t? оn acest mod
calitatea nu de posesor, ci de detentor precar. Acest detentor, оnc?lcвndu-
?i obliga?ia de restituire, care оi revenea, оnstr?ineaz? bunul unui ter?
dobвnditor, care este de bun?-credin??, deoarece este convins c? a оncheiat
actul de vвnzare-cump?rare cu adev?ratul proprietar. Оn acest caz,
legiuitorul a avut de apreciat оntre interesele proprietarului, care de
bun?-voie a оncredin?at bunul s?u unui detentor precar ?i cele ale ter?ului
dobвnditor de bun?-credin??, care s-a оncrezut оn aparen?a de proprietar a
detentorului precar ?i a dat preferin?a ter?ului de bun?-credin??,
sacrificвnd pe adev?ratul proprietar, care n-a fost suficient de diligent
cвnd ?i-a оncredin?at bunul detentorului precar.
Definirea cauzelor de ineficacitate a actelor juridice
Nulitatea a?a cum am v?zut, este sanc?iunea civil? care const? оn
lipsirea de efecte a unui act juridic, adic? desfiin?area lui retroactiv?,
deoarece a fost оncheiat cu оnc?lcarea normelor referitoare la condi?iile
sale de validitate.
Nulitatea are cвteva tr?s?turi caracteristice:
. Actul juridic este nevalabil, deoarece a fost оncheiat cu
nerespectarea legii;
. Cauzele nulit??ii sunt anterioare sau contemporane datei оncheierii
actului;
. Sanc?iunea nulit??ii se aplic? oric?rui act juridic, оncheiat cu
Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14
