constitui instrument probator trebuie s? оndeplineasc? anumite condi?ii
prev?zute de lege. Nerespectarea acestor condi?ii atrage ineficien?a
оnscrisului doveditor, ceea ce оnseamn? c? оnscrisul este lipsit de
efectele sale оn materie de prob? dar nu afecteaz? validitatea opera?iilor
juridice, care poate fi dovedit?, eventual, prin alte mijloace de prob?.
Dac? оnscrisul reprezint? o condi?ie pentru validitatea chiar a opera?iilor
juridice (caz actelor juridice solemne), nulitatea оnscrisului atrage ?i
nulitatea actului juridic.
Evolu?ia concep?iei cu privire la nulitatea actului juridic
Оn dreptul roman, concep?ia asupra nulit??ii era cristalizat? оn dou?
adagii: qui contra legem agit nihil agit precum ?i quod nullum est nullum
producit efectum. De aici rezult? c? nulitatea era total? ?i iremediabil?
sau, altfel spus, actul juridic era nimicit оn totalitate, neexistвnd
posibilitatea men?inerii lui par?iale cu оnl?turarea clauzelor prin care s-
a оnc?lcat legea.
Оn concep?ia clasic?, care se afla оnc? sub influen?a dreptului roman,
nulitatea era asimilat? cu ineficacitatea actului juridic, оn totalitatea
sa, fiind tratat ca o stare organic? a acestuia, deoarece s-a оncheiat cu
nesocotirea dispozi?iilor legale. Nulitatea avea ca efect desfiin?area
actului juridic оn оntregime ?i ca o consecin??, nimicirea tuturor
efectelor sale. Deci nulitatea era total? ?i iremediabil?, ca ?i оn dreptul
roman.
Оn concep?ia modern? s-a formulat teoria propor?ionalit??ii efectelor
nulit??ii оn raport cu cauzele care au determinat-o, urm?rile nulit??ii
trebuind s? se m?rgineasc? numai la cele efecte care contravin legii,
celelalte efecte ale actului men?inвndu-se. Оn aceast? concep?ie, nulitatea
este оn principiu par?ial? ?i remediabil?. Finalitatea nulit??ii оn aceast?
concep?ie este ap?rarea actului juridic prin men?iunea lui, dup? ce s-au
оnl?turat efectele care contravin legii.
Concep?ia dreptului romвn contemporan asupra nulit??ii actului juridic
este aceea a unei nulit??i оn principiu par?iale ?i remediabile, nulitatea
actului juridic avвnd menirea de a suprima numai efectele care contravin
dispozi?iilor legale оnc?lcate la оncheierea actului, l?sвndu-se neatinse
celelalte efecte.
Оn aceast? concep?ie nulitatea total? intervine numai atunci cвnd
clauzele care contravin legii au constituit cauza principal? ?i
determinant? a оncheierii actului juridic.
Clasificare nulit??ii actelor juridice
Teoria nulit??ii actelor juridice clasific? aceste acte, оn raport de
mai multe criterii, astfel:
1. Оn raport de natura interesului ocrotit de lege ?i de regimul ei
juridic, nulitatea este de dou? feluri: nulitate absolut? ?i nulitate
relativ?.
Nulitatea absolut? este sanc?iunea ce intervine оn caz de
nerespectare, cu ocazia оncheierii unui act juridic, a unei norme de drept
care ocrote?te un interes general, public.[21]
Nulitatea relativ? este sanc?iunea ce intervine оn cazul de
nerespectare, cu ocazia оncheierii unui act juridic, a unei norme de drept
care ocrote?te un interes particular, privat.[22]
Оndoctrin? ?i оn jurispruden?? se folose?te pentru nulitatea absolut?
expresiile “nul de drept” sau “nul”, ori “nul de plin drept” sau “actul va
fi nul”, iar pentru nulitatea relativ? expresiile “actul este anulabil” sau
“actul poate fi anulat”.
Оn raport de оntinderea efectelor, nulitatea poate fi total? sau
par?ial?.
Nulitatea total? este aceea care desfiin?eaz? actul juridic оn
оntregime.
Nulitatea par?ial? este aceea care desfiin?eaz? numai unele efecte ale
actului juridic acesta r?mвnвnd оn fiin?? ?i producвndu-?i celelalte
efecte.
Оn dreptul civil romвn, nulitatea par?ial? reprezint? regula, iar
nulitatea total? excep?ia, aceasta оnsemnвnd c? nulitatea unei clauze a
actului juridic nu atrage ineficacitatea оntregului act, ea m?rginindu-se
numai la acea clauz?.
Nulitatea total? va interveni ori de cвte ori clauza (sau clauzele)
care contravine legii a constituit cauza impulsiv? ?i determinant? a
оncheierii actului juridic (exemplu bunurile so?ilor ?i оnstr?inarea lor).
Оn raport de existen?a ori inexisten?a unei norme care s? edicteze
expres sanc?iunea, nulitatea este de dou? feluri: expres? sau virtual?.
Nulitatea expres? (textual?, explicit?) este aceea care este prev?zut?
anume оntr-o dispozi?ie legal?.
Nulitatea virtual? (implicit?, tacit?) este aceea care, f?r? a fi
prev?zut? expres de lege, rezult? оn mod neоndoelnic din felul de
exprimare a normei legale sau din scopul acesteia.
Exemplu art ….. declar?: “bunurile dobвndite оn timpul c?s?toriei, de
oricare dintre so?i, sunt, de la data dobвndirii lor, bunuri comune ale
so?ilor. Orice conven?ie contrar? este nul?”.
Pe de alt? parte, din modul de redactare sau din scopul anumitor
prevederi legale rezult? c? оnc?lcarea acestora atrage nulitatea actului
juridic, de?i aceste prevederi nu con?in expres sanc?iunea nulit??ii.
Suntem оn prezen?a unei nulit??i virtuale.
Drept exemplu constituie prevederile art. 575 din C. civ. Care
declar?: “Testamentul trebuie s? fie оntocmit оn form? scris?, cu indicarea
locului ?i datei оntocmirii lui, s? fie semnat cu mвna proprie a
testatorului ?i autentificat pe cale notarial?”. La fel art. 240 prevede c?
contractul de vвnzare cump?rare a casei de locuit trebuie s? fie оncheiat
оn form? scris?, autentificat notarial ?i оnregistrat la birourile de
inventariere tehnic?.
Exemple din cc cu privire la formele testamentului, dona?iuni
Оn raport de caracterul condi?iilor de validitate nerespectat?
nulitatea este de dou? feluri: de fond ?i de form?.
Nulitatea de fond este acea sanc?iune a actului juridic оncheiat cu
nerespectarea condi?iilor esen?iale de validitate ale acestuia ?i anume:
capacitatea de a contracta, consim??mвntul valabil al p?r?ii ce se oblig?,
un obiect determinat ?i o cauz? licit?.
Cu p?rere de r?u legisla?ia civil? a Republicii Moldova nu prevede
expres condi?iile de valabilitate ale conven?iilor, acestea fiind stabilite
de c?tre doctrin?.
Nulitatea de form? este acea sanc?iune a actului juridic оncheiat cu
nerespectarea formei cerute de lege ad validatem.
Aceast? clasificare prezint? interes redus, deoarece efectul juridic
ale nulit??ilor de fond ?i de form? sunt acelea?i.
2. Оn raport de modul cum opereaz? nulitatea se distinge оntre nulitate de
drept ?i nulitate judiciar?.
Nulitatea de drept este aceea care opereaz? оn puterea legii,
independent de interven?ia instan?ei judec?tore?ti.
Nulitatea judiciar? este aceea pronun?at? de instan?a judec?toreasc?,
care lipse?te de efecte actul juridic civil.
Clasificarea aceasta este de origine francez?, iar cвnd nulitatea era
prev?zut? expres de lege (actul este “nul de drept”), ea opera оn puterea
legii, f?r? interven?ia instan?ei de judecat?.
Оn dreptul civil romвn, distinc?ia оntre nulit??ile de drept ?i
judiciare este nesemnificativ? оn practic?, deoarece оn toate cazurile,
indiferent c? suntem оn prezen?a unei nulit??i absolute, cвnd instan?a
constat? aceast? nulitate, sau a unei nulit??i relative, cвnd instan?a
pronun?? nulitatea, pentru ca actul juridic s? fie desfiin?at de regul?
intervine organul jurisdic?ional.
Оn legisla?ia romвn? exist? texte care declar? “nul de drept” un act
juridic, dar, pentru a оnl?tura situa?ia juridic? creat? prin acest act se
impune o hot?rвre judec?toreasc? de declarare a nulit??ii. A?a de pild?,
art statueaz?: “Conven?ia f?cut? prin eroare, violen?? sau dol nu este
nul? de drept, ci d? loc numai ac?iunii de nulitate”.
La noi оn ?ar? conform art. 60 C.civ. care precizeaz? c?: “cel al
c?rui consim??mвnt a fost viciat prin оn?el?ciune, violen??, amenin?are оn
urma unei оnvoieli dolosive sau оn urma unui concurs de оmprejur?ri grele
poate cere anulare conven?iei”
Deci, conchidem noi, nimeni nu-?i poate face singur dreptate,
desfiin?вnd situa?ia juridic? existent?, ci trebuie s? recurg? la justi?ie.
Cauzele de nulitate a actului juridic
Privite оn general, cauzele care conduc la nulitatea actului juridic s-
ar subsemna ideii de nerespectare a dispozi?iilor legale, care
reglementeaz? condi?iile necesare pentru ca aceasta s? fie valabil?.
Оn doctrin? sunt considerate cauze de nulitate a actului juridic
urm?toarele:
. Оnc?lcarea dispozi?iilor legale referitoare la capacitatea de a
оncheia actul juridic;
. Lipsa unui element esen?ial, structural, al actului juridic
(consim??mвntul, obiectul, cauza);
. Vicierea consim??mвntului exprimat оn actul juridic;
. Nevalabilitatea obiectului actului juridic civil;
. Ilicitatea sau imoralitatea cauzei;
. Nesocotirea dispozi?iilor imperative ale legii, ordinii publice ?i
bunurilor moravuri;
. Nerespectarea formei cerute de lege pentru actele solemne;
. Lipsa sau nevalabilitatea autoriza?iei administrative pentru unele
acte juridice;
. Frauda legii.
De men?ionat c? nesocotirea acestor cauze de nulitate conduce fie la
nulitatea absolut?, fie la nulitatea relativ? a actului juridic.
Cauze de nulitate absolut?
Sanc?iunea nulit??ii absolute a actului juridic intervine оn
urm?toarele cazuri:
o Cвnd se оncalc? dispozi?iile legale referitoare la capacitatea civil?
Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14
