juridic de dona?ie, precum ?i оn cazul оn care eroarea cade asupra
identit??ii obiectului, respectiv, o parte crede c? obiectul actului
juridic este un apartament, iar cealalt? parte c? obiectul actului оl
constituie o garsonier?.
Eroarea obstacol оmpiedicвnd formarea actului juridic echivaleaz? cu
lipsa consim??mвntului ceea ce atrage dup? sine nulitatea actului juridic
civil оncheiat sub imperiul acestei erori.
Eroarea viciaz? consim??mвntul оn dou? cazuri ?i anume: cвnd eroarea cade
asupra calit??ilor substan?iale ale obiectului adic? asupra acelor calit??i
care au fost determinante la оncheierea actului juridic ?i f?r? de care –
dac? n-ar fi intervenit eroarea – actul nu s-ar fi оncheiat (de exemplu, se
crede c? se cump?r? un tablou original al unui pictor renumit ?i оn
realitate este o copie) ?i atunci cвnd eroarea cade asupra identit??ii sau
asupra calit??ilor speciale ale persoanei celui cu care s-a оncheiat
contractul, оn acele contracte оn care considera?ia persoanei
cocontractului ?i a calit??ilor sale speciale (aptitudini deosebite,
talent, reputa?ie etc.) sunt hot?rвtoare la оncheierea contractului (actul
cu titlu gratuit, mandat, depozit, angajarea de speciali?ti sau arti?ti).
Prin urmare, ceea ce viciaz? consim??mвntul ?i anularea actului juridic
este eroarea asupra motivului determinant, dac? acest motiv a fost o
calitate substan?ial? a obiectului sau identitatea ori оnsu?irile speciale
ale persoanei cocontractului.
Actele juridice civile оncheiate sub imperiul erorii sunt sanc?ionate cu
nulitate relativ?.
Оn toate celelalte cazuri, eroarea este considerat? ca indiferent?. Ea nu
viciaz? consim??mвntul ?i ca atare nu are nici o influen?? asupra
valabilit??ii actului juridic (de exemplu, eroarea asupra calit??ilor
nesubstan?iale) erori de calcul.
Оn func?ie de natura realit??ii fals reprezentate, eroare poate fi:
eroare de fapt, adic? o fals? reprezentare a realit??ii faptelor ?i eroarea
de drept care const? оn falsa reprezentare a existen?ei ori con?inutului
unei legi.
Problema admisibilit??ii erorii de drept ca viciu de consim??mвnt este
controversat. Unii autori invocвnd argumente rezultвnd din obliga?ia
cunoa?terii legii оntemeiaz? pe prezum?ia de cunoa?tere a legii consider?
c? eroarea de drept nu poate fi invocat? ca viciu de consim??mвnt.[10]
Consider?m al?turi de marea majoritate a autorilor, precum ?i de practica
judec?toreasc? c? eroarea de drept poate fi invocat ca viciu de
consim??mвnt. Eroarea de drept оn m?sura оn care produce acelea?i efecte ca
?i eroarea de fapt nu poate fi respins? ca viciu de consim??mвnt, deoarece
cel ce invoc? eroarea de drept nu caut? s? se sustrag? de la aplicarea
legii civile, ci se m?rgine?te s? arate c? a avut o fals? reprezentare a
realit??ii cu privire la aceasta, ceea ce are ca urmare anularea actului
juridic.
Pentru ca falsa reprezentare a realit??ii la оncheierea unui act juridic
civil s? fie viciu de consim??mвnt trebuiesc оndeplinite cumulativ
urm?toarele dou? condi?ii: elementul asupra c?ruia cade eroarea trebuie s?
fie hot?rвtor, determinant pentru оncheierea actului juridic, оn sensul c?
dac? ar fi fost cunoscut realitatea, actul nu se оncheia ?i faptul – la
contracte – c? cel?lalt contractant a cunoscut sau trebuie s? cunoasc?, оn
оmprejur?rile date, c? motivul determinant asupra c?ruia a purtat eroarea,
a fost determinant, hot?rвtor pentru оncheierea actului juridic.
Conform principiilor proba?iunii judiciare, dovada erorii trebuie s? fie
f?cut? de cel ce invoc? eroarea ca viciu de consim??mвnt. Fiind un fapt
juridic eroarea poate fi dovedit? prin orice mijloc de prob? admis de lege,
inclusiv prin martori ?i prezum?ii.
Dolul (viclenia). Dolul este inducerea оn eroare a unei persoane prin
folosirea de mijloace viclene оn scopul de a o determina s? оncheie un act
juridic. Dolul nu viciaz? consim??mвntul direct, ci prin mijlocirea erorii
pe care o provoac?. Ceea ce viciaz? consim??mвntul este, a?adar, eroarea
provocat? de dol. Victima dolului nu se оn?eal?, ci este оn?elat?, fiind
indus? оn eroare de o alt? persoan? prin mijloace viclene.
Dolul ca viciu de consim??mвnt presupune dou? elemente ?i anume, un
element subiectiv inten?ional, constвnd оn inten?ia de a induce o persoan?
оn eroare pentru a o determina s? оncheie un act juridic ?i un element
obiectiv, material care const? оn оntrebuin?area de mijloace viclene prin
care se оn?eleg acte combinate de ?iretenie, abilit??i sau ma?ina?iuni cu
caracter de оn?el?ciune, prin intermediul c?rora se realizeaz? inten?ia de
inducere оn eroare. Acest element al dolului poate consta nu numai dintr-o
ac?iune, ci dintr-o omisiune, dolul fiind cunoscut оn acest caz prin
denumirea de dol prin reticen?? ?i const? оn necomunicarea celeilalte p?r?i
a unor оmprejur?ri esen?iale pentru оncheierea actului.
Din aceste prevederi legale rezult? c? pentru a fi viciu de consim??mвnt,
dolul trebuie s? оndeplineasc? cumulativ, urm?toarele dou? condi?ii: оn
primul rвnd eroarea provocat? de dol s? fie determinant?, hot?rвtoare
pentru оncheierea actului juridic sau, a?a cum se exprim? un autor
“ma?ina?ia dolosiv? trebuie s?-?i produc? efectele оn a?a fel оncвt f?r?
existen?a ei actul nu s-ar fi оncheiat”[11] ?i оn al doilea rвnd dolul s?
emane de la cel?lalt cocontractant.
Caracterul determinant, hot?rвtor al dolului se apreciaz? ca ?i la
eroare, dup? criterii subiective de la caz la caz, оn func?ie de experien?a
de via??, preg?tirea ?i alte оmprejur?ri care оl privesc pe cel ce se
pretinde victima dolului.
Оn ceea ce prive?te cea de a doua condi?ie, care se refer? la mijloacele
viclene оntrebuin?ate de una din p?r?i, оn literatura de specialitate s-a
admis c? aceast? condi?ie este оndeplinit? ?i atunci cвnd provine de la un
ter?, dac? cealalt? parte are cuno?tin?? de aceast? оmprejurare, precum ?i
atunci cвnd mijloacele viclene provin de la reprezentantul celeilalte
p?r?i.
Cвnd eroarea provocat? de dol a fost elementul hot?rвtor care a
determinat consim??mвntul, dolul se nume?te principal ?i conduce la
nulitatea relativ? a actului.
Cвnd, dimpotriv?, eroarea provocat? de dol nu a fost elementul hot?rвtor
al consim??mвntului, dolul se nume?te incidental ?i poate conduce numai la
ob?inerea de desp?gubiri (de exemplu se poate cere o reducere de pre?, dac?
s-a cump?rat prea scump din cauza dolului).
Pentru a putea conduce la nulitatea actului, dolul trebuie dovedit, c?ci
dolul nu se presupune. Fiind un fapt juridic, dolul poate fi dovedit prin
orice mijloace de prob?.
De?i dolul nu este decвt o eroare provocat?, el prezint? totu?i o
utilitate proprie, c?ci – spre deosebire de eroare propriu-zis? – dolul
viciaz? consim??mвntul ?i atunci cвnd poart? asupra altor elemente decвt
calit??ile substan?iale ale obiectului sau identitatea ori оnsu?irile
speciale ale persoanei cocontractantului, оn acele contracte оn care
considera?ia persoanei este determinant?. Apoi, dolul este mult mai u?or de
dovedit decвt eroarea, c?ci pe cвnd la dol obiectul probei оl constituie
elementele de fapt (mijloacele viclene exteriorizate) u?or de dovedit,
dimpotriv?, la eroare obiectul probei este un element psihologic (falsa
reprezentare a realit??ii) mai greu de dovedit.
Violen?a. Violen?a este amenin?area unei persoane cu un r?u, оn a?a fel
оncвt оi insufl? acesteia o temere care o determin? s? оncheie un act
juridic pe care altfel nu l-ar fi оncheiat.
Violen?a sau constrвngerea poate fi de dou? feluri: fizic? ?i psihic?
(moral?). Violen?a fizic? exist? atunci cвnd amenin?area cu un r?u prive?te
integritatea fizic? a persoanei ori a bunurilor sale. Violen?a psihic?
(moral?) se refer? ?a amenin?area cu un r?u a cinstei, a onoarei, a
reputa?iei persoanei etc.
Sub aspectul structurii sale, violen?a presupune dou? elemente, ?i anume:
a) Amenin?area cu un r?u (element obiectiv) care poate fi de natur? fizic?
(omor, lovituri) de natur? patrimonial? (distrugerea unor bunuri, sistarea
unor pl??i etc.) sau de natur? moral? (amenin?area de atingere a onoarei,
amenin?area de p?r?sire etc.)
b) Insuflarea unei astfel de temeri (element subiectiv) care s? constrвng?
victima violen?ei s? оncheie actul juridic pe care altfel nu l-ar fi
оncheiat. Temerea provocat? de amenin?are se va aprecia оn func?ie de
criteriile subiective, vвrst?, sex, vigoare, experien?a vie?ii etc.
Ceea ce viciaz? consim??mвntul este mai degrab?, teama insuflat? de
violen??, decвt оns??i violen?a, care r?mвne faptul exterior ce provoac?
temerea. Starea psihologic? de team? оn care o persoan? se transpune sub
influen?a violen?ei d? na?tere motivului (evitarea r?ului) care o determin?
s? оncheie actul, motiv determinant care n-ar fi existat dac? voin?a sa ar
fi fost liber?.
Pentru ca violen?a s? vicieze consim??mвntul ?i s? poat? conduce la
anularea actului se cere ca amenin?area s? fie injust? (nelegitim?). Dac?
amenin?area se refer? la un r?u оn a c?rui producere nu se vede nimic
ilicit sau la o fapt? pe care cel care amenin?a era оndrept??it s? o
s?vвr?easc?, o asemenea amenin?are nu poate justifica atacarea actului
s?vвr?it sub imperiul amenin??rii cu nulitatea.
De asemenea, pentru a vicia consim??mвntul, violen?a nu trebuie s? fie
numai injust? ci, trebuie s? fie determinant?, hot?rвtoare pentru victima
violen?ei de a оncheia actul juridic. Aprecierea caracterului determinant
al temerii produse de violen??, se face dup? criterii subiective privind
Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14
