moral?. Actele juridice оncheiate cu nesocotirea acestei condi?ii sunt
sanc?ionate cu nulitate absolut?;
f) Obiectul actului juridic civil trebuie s? fie un fapt personal al celui
ce se oblig?. Nimeni nu poate fi obligat prin voin?a altuia. Nu se poate
deci promite оntr-un act juridic faptul altuia, ci numai faptul s?u
personal, afar? de cazul cвnd aceast? promisiune se face оn calitate de
mandatar. Conven?ia prin care o parte se oblig? s? determine pe in ter? s?
consimt? la оncheierea unui act juridic este valabil?, deoarece nu se
promite faptul ter?ului, ci faptul propriu de a depune toate diligen?ele
pentru a convinge pe ter? s? оncheie actul juridic;
g) Cel ce se oblig? trebuie s? fie titularul dreptului. Оn actele juridice
constitutive sau translative de drepturi este necesar ca cel ce se oblig?
s? fie titular dreptului pentru care s-a obligat. Aceast? condi?ie este
consecin?a principiului de drept potrivit c?ruia nimeni nu se poate obliga
оn mod valabil la ceva ce nu are sau s? transmit? altuia mai multe drepturi
decвt are el оnsu?i.
Forma actului juridic civil
Principiul consensualismului actelor juridice civile
Оn principiu, actele juridice civile nu reclam? necesitatea observ?rii
vreunor forme pentru validitatea lor. Voin?a juridic? manifestat?, oricum,
prin vorbe, prin оnscrisuri, prin semne, etc., este suficient? pentru
оncheierea unui act juridic, iar contractul se formeaz? prin simplul acord
de voin?? al p?r?ilor. Voin?a juridic? este deci independent? de forma pe
care o оmbrac? pentru a se exterioriza. Ea produce efecte juridice, f?r? a
fi nevoie pentru aceasta de a se manifesta оn anumite forme.
Prin urmare, оn principiu, actele juridice sunt consensuale оn оn?elesul
c? ele se оncheie valabil prin simpla manifestare de voin?? a celor de la
care eman?.
No?iunea ?i clasificarea condi?iilor de form? ale actelor juridice
civile.
Prin form? a actului juridic civil se оn?elege modalitatea de
exteriorizare a manifest?rii de voin?? f?cut cu inten?ia de a crea,
modifica sau a stinge un raport juridic concret.[16] Cu alte cuvinte ?i
оntr-o formulare mai sintetic?, forma actului juridic civil reprezint?
modul de exteriorizare a manifest?rii de voin??.
Ca o derogare de la principiul consensualismului actelor juridice civile,
оn func?ie de consecin?ele juridice ale nerespect?rii formei se disting
trei condi?ii de form? ?i anume:
a) forma cerut? ad validatem, adic? pentru оns??i validitatea actului
juridic civil;
b) forma cerut? ad probationem, adic? pentru a se face dovada actului
juridic civil;
c) forma cerut? pentru opozabilitatea fa?? de ter?i a actului juridic
civil.
Forma cerut? de validitate a actului juridic civil. Actele juridice
pentru validitatea c?rora se cer оndeplinirea sub sanc?iunea nulit??ii
absolute, anumite condi?ii de form? se numesc acte formale sau solemne. La
actele formale sau solemne, forma constituie o condi?ie de validitate.
Forma ca o condi?ie de validitate a actului juridic civil const? оn
necesitatea оndeplinirii formalit??ii prestabilite de lege ori de p?r?i
privind exteriorizarea voin?ei cu ocazia оncheierii actului juridic.
Ra?iunea formei ca o condi?ie esen?ial? de validitate a actului juridic
civil este determinat?, оn primul rвnd, de nevoia asigur?rii deplinei
libert??i ?i certitudini manifest?rii consim??mвntului оn al doilea rвnd,
de a aten?iona p?r?ile cu privire la importan?a deosebit? pe care o au
actele ce necesit? оncheierea lor оntr-o anumit? form? ?i, оn al treilea
rвnd, de a asigura un control din partea statului cu privire la respectarea
condi?iilor de validitate a unor acte juridice civile care dep??esc prin
con?inutul lor interesele strict personale ale p?r?ilor.
Forma cerut? pentru validitatea actului juridic civil se caracterizeaz?
printr-o serie de tr?s?turi specifice ce ?in de esen?a formei ?i anume:
este un element constitutiv al actului juridic, lipsa formei fiind
sanc?ionat? cu nulitate absolut? a actului; presupune manifestarea expres?
de voin??, ceea ce exclude manifestarea tacit? a voin?ei p?r?ilor ?i este ,
оn principiu, exclusiv?, оn sensul c?, de regul?, actul se оncheie оn form?
autentic?, ?i nu permite p?r?ilor posibilitatea unei op?iuni, cu excep?ia
testamentului.[17]
Forma ad validatem trebuie s? cuprind? оntregul con?inut al actului
juridic, nefiind admis? trimiterea la o surs? exterioar? prin care s? se
determine con?inutul actului juridic civil. De asemenea, actele juridice
aflate оn raport de interdependen?? cu actele formale sau solemne, chiar
dac? ele privite separat nu trebuie s? оndeplineasc? aceast? condi?ie,
trebuie totu?i s? fie acte formale sau solemne cum ar fi, spre exemplu,
mandatul pentru оncheierea unui act formal trebuie s? оmbrace forma
autentic?. Tot astfel, actul juridic care determin? ineficacitatea unui act
formal sau solemn trebuie s? fie ?i el formal sau solemn.
Sunt acte formale: dona?ia, acceptarea succesiunii sub beneficiu de
inventar, ipoteca, contractul de societate comercial?.
c) forma-condi?ie de proba?iune a actului juridic civil. Forma cerut?
actului juridic pentru a fi folosit ca mijloc de prob? const? оn cerin?a
оntocmirii оn scris a actului juridic civil, f?r? ca lipsa acestei forme
s? afecteze validitatea actului juridic. Forma cerut? ca o condi?ie de
proba?iune a actului juridic, de?i nu are nici o influen?? asupra
validit??ii acestuia, totu?i ea are un caracter obligatoriu, deoarece, оn
principiu, este inadmisibil dovedirea actului juridic civil cu un alt
mijloc de prob?.
Forma ad probationem a fost considerat? оn literatura de specialitate ca
reprezentвnd, fie o excep?ie de la principiul consensualismului, deoarece
manifestarea de voin?? trebuie f?cut? оn form? scris?,[18] fie ca o
limitare adus? aceluia?i principiu, оn sensul c? nedovedirea raportului
juridic n?scut din actul juridic are drept consecin?? оns??i ineficacitatea
acestui raport juridic[19]
d) forma cerut? pentru opozabilitatea fa?? de ter?i a actului juridic civil
Aceast? form? se refer? la formalit??ile prev?zute de lege pentru a face
actul juridic civil opozabil ?i persoanelor care nu au participat la
оncheierea lui. Formalit??ile prev?zute de lege se refer?, оn primul rвnd,
la publicitatea actului juridic civil prin care se constituie sau se
transmit drepturi reale care, fiind drepturi absolute sunt opozabile erga
omnes.
Forma cerut? pentru opozabilitatea fa?? de ter?i a actului juridic civil
este obligatorie. Nerespectarea acestei cerin?e de form? nu va fi
sanc?ionat? cu nulitate absolut? sau imposibilitatea dovedirii actului
juridic civil prin alte mijloace de prob?, ci cu inopozabilitatea actului
fa?? de ter?ele persoane, adic? cu posibilitatea acestora din urm? persoane
de a ignora actele juridice ce li se opune de p?r?ile care l-au оncheiat.
Actul оncheiat este valabil ?i va produce efecte оntre p?r?i, оns? el nu
este opozabil ter?elor persoane fa?? de care actul este ineficace.
Nulitatea actului juridic civil
Defini?ie ?i func?iile nulit??ii
Оn lipsa unei defini?ii a nulit??ii actelor juridice оn codul civil,
literatura de specialitate abund? оn defini?ii, care, оns?, au un numitor
comun ?i anume acela c? nulitatea este o sanc?iune civil?, care intervine
cвnd se оnfrвnge o dispozi?ie legal?, cu ocazia оncheierii unui act
juridic.
Nulitatea este acea sanc?iune civil? care intervine dup? оnc?lcarea
normei de drept, lipsind actul juridic de efectele urm?rite la оncheierea
lui.[20]
Analizвnd finalitatea nulit??ii ca institu?ie de drept civil, оn
opinia domnului profesor T. Pop aceast? institu?ie urm?re?te atвt un rol
preventiv, cвt ?i unul represiv.
Prin urmare, nulitatea urm?re?te atвt o func?ie preventiv?, cвt ?i una
sanc?ionatorie.
Func?ia preventiv? a nulit??ii const? оn amenin?area cu distrugerea
efectelor actului juridic, dac? acesta se оncheie cu nesocotirea
dispozi?iilor normative privind condi?iile sale de validitate.
Оntr-adev?r, nulitatea actelor juridice prezint? neajunsul c?
nimice?te aparen?a creat? prin acest act, оmprejurare ce poate produce
prejudicii atвt p?r?ilor, cвt ?i ter?ilor. De aceea, este preferabil s? se
verifice оn prealabil condi?iile de validitate ale actului juridic, pentru
a preveni nimicirea efectelor lui, dup? ce s-a оncheiat. O asemenea
verificare prealabil? a fost instituit? de legiuitor, doar pentru actele
solemne, оns? ea lipse?te pentru restul actelor juridice. Pentru marea
majoritate a actelor juridice pentru care nu se cere forma solemn?, p?r?ile
au tot interesul pentru a preоntвmpina distrugerea efectelor actului
juridic, s? observe prevederile legii civile оnainte de оncheierea lui ?i
s? se conformeze lor.
Func?ia sanc?ionatorie intervine dup? оncheierea actului juridic,
avвnd drept scop fie оnl?turarea efectelor contrare legii, pe care le
con?ine acest act, fie оncheierea actului оn totalitate, dac? nu este
posibil? men?inerea lui prin оndep?rtarea clauzelor stipulate оn dispre?ul
unor dispozi?ii imperative ale legii.
De re?inut c? nu trebuie confundat? nulitatea actului juridic cu
ineficien?a probatorie a оnscrisului constatator.
Se ?tie din materia dreptului probator c? pentru dovedirea unor acte
juridice legea cere оntocmirea unui оnscris. Acest оnscris, pentru a
Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14
