moment, acceptarea este tardiv?. De asemenea, acceptarea nu mai poate
interveni dac? destinatarul ofertei a devenit incapabil sau a murit mai
оnainte de a?i manifesta voin?a de a accepta; mo?tenitorii s?i nu pot
accepta oferta, iar ofertantul nu mai este ?inut de oferta f?cut?.
Momentul оncheierii contractului
Considera?ii generale.
Deoarece majoritatea actelor juridice civile o alc?tuiesc contractele mi-am
propus оn continuare s? expun, оn detaliu, procedeele ?i modalit??ile de
оncheiere a acestora.
Astfel, оn virtutea principiului consensualit??ii, contractul se formeaz?
din momentul оn care s-a realizat acordul de voin?? (оn afar? de cazul cвnd
p?r?ile au оn?eles s? subordoneze acordul lor definitiv redactat ?i unui
оnscris. Prin urmare problema determin?rii momentului оn care se оncheie
contractul nu se pune оn cazul оn care p?r?ile sunt de fa??, ori cвnd
acordul de voin?e se оncheie prin telefon. O atare problem? intervine оns?
оn cazul contractelor ce se оncheie prin coresponden??.
Pentru a determina momentul оn care acceptarea о?i produce efectele,
trebuie analizat voin?a celui care accept? oferta spre a vedea dac? acesta,
la ceea ce con?ine, a оn?eles s? se angajeze din momentul cвnd a semnat
оnscrisul cuprinzвnd acceptarea sau numai din momentul expedierii lui.
Aceasta constituie o problem? de fapt, ce va fi solu?ionat?, ca atare, de
c?tre instan?? (care va avea de ales оntre aceast? expediere ?i cea a
semn?rii оnscrisului). Dar cum ?i dup? expedierea оnscrisului de acceptare
semnatarul o poate revoca, se pune problema dac? momentul cвnd a ajuns la
ofertant. O atare problem? nu mai prive?te оns? acceptarea ca atare, ci ea
prive?te momentul оnsu?i al оncheierii contractului moment din care
desigur, acceptarea nu mai poate fi revocat?.
Оn mod logic, cum contractul se formeaz? numai prin simplul consim??mвnt,
s-ar putea spune c? el se оncheie din momentul оn care s-au оntвlnit cele
dou? voin?e exprimate prin ofert? ?i acceptare. Оmpotriva acestei solu?ii s-
ar putea obiecta оns? c? ofertantul nu poate fi obligat cвt timp nu ?tie c?
oferta a fost acceptat?, ?i c? acordul de voin?e a fost realizat. Mai mult,
s-ar putea spune acela?i lucru ?i despre acceptare ?i anume c? nici
acceptantul nu poate fi obligat cвt timp nu ?tie c? acceptarea sa a ajuns
la cuno?tin?a ofertantului. P?r?ile s-ar afla astfel оntr-un cerc vicios,
care ar face imposibil? contractarea prin coresponden??, sau din care nu ar
putea ie?i decвt recurgвnd la prezum?ii (cum ar fi, de pild?, aceea c?
faptul ajungerii accept?rii la ofertant face s? se prezume c? acesta a luat
cuno?tin?? de acceptare).
Referitor la toate aceste aspecte pe care poate s? le prezinte problema
determin?rii momentului оn care se consider? оncheiat contractul, оn
doctrin? se оntвlnesc mai multe solu?ii care ar putea fi grupate astfel:
Sistemul misiunii sau al declara?iunii. Оn virtutea acestui sistem se
consider? c? un contract se formeaz? chiar din momentul accept?rii ofertei,
deoarece acceptarea acesteia constituie singura condi?ie necesar? pentru
na?terea contractului.
Оn acest sistem оns?, determinarea momentului оncheierii contractului ar
depinde numai de voin?a acceptantului ofertei, care, de?i a semnat
оnscrisul cuprinzвnd acceptarea, ar putea s?-l trimit? mult mai tвrziu, ori
s? nu-l trimit? deloc. De aceea, s-a propus ca acest sistem s? fie
completat, a?a оncвt momentul form?rii contractului s? fie considerat numai
cel оn care acceptantul a expediat acceptarea sa (de pild?, trimis
scrisoarea la po?t?, a expediat telegrama). Astfel amendat, sistemul propus
se nume?te sistemul expedierii accept?rii. Оmpotriva lui s-a ridicat оns?
obiec?ia c?, оn cadrul acestui sistem, acceptantul este оmpiedicat s?
revoce acceptarea expediat?, chiar dac? aceasta nu a ajuns la cuno?tin?a
ofertantului.
Sistemul recep?iunii. Potrivit acestui sistem, acceptarea este
considerat? irevocabil? numai din momentul оn care a ajuns la cuno?tin?a
ofertantului, drept urmare, numai la acel moment contractul se consider?
оncheiat.
Dar ?i cu privire la ajungerea accept?rii la cuno?tin?a ofertantului se
pot lua оn considerare dou? momente diferite, fie acela оn care ofertantul
i-a, efectiv, cuno?tin?? de acceptarea ofertei sale, fie acela оn care
acceptarea ajunge la ofertant chiar dac? (sau chiar cвnd) acesta nu a luat
cuno?tin?? despre acest lucru.
Sistemul informa?iunii. Potrivit acestui sistem, contractul se оncheie оn
momentul оn care ofertantul a luat efectiv cuno?tin?? de acceptare. Acest
sistem prezint? оns? inconvinientul c? оncheierea contractului se afl? la
discre?ia ofertantului care, de?i a primit оnscrisul cuprinzвnd acceptarea,
nu ia cuno?tin?? de ea; pe lвng? aceasta, uneori este greu s? se
stabileasc? momentul exact оn care ofertantul a cunoscut con?inutul
оnscrisului respectiv.
Din aceast? cauz?, sistemul a fost amendat оn sensul c?, оn virtutea lui
contractul se considera оncheiat din momentul оn care acceptarea a ajuns la
ofertant; din acest fapt se prezint? pвn? la dovada contrar?, c? ofertantul
a luat cuno?tin?? efectiv de acceptare. Proba contrar? pe care ar putea s-o
aduc? ofertantul const? оn a dovedi c?, f?r? nici o culp? din partea lui,
nu a luat cuno?tin?? de acceptare. Оn mod practic, aceast? prezum?ie duce
la solu?ia c? un contract este socotit оncheiat din momentul primirii
accept?rii, adic? potrivit sistemului recep?iunii.
La baza oric?rei solu?ii a acestei probleme se afl? inten?ia p?r?ilor,
cert? ori prezumat?. De aceea оn lipsa unei stipula?ii exprese, momentul
оncheierii contractului urmeaz? s? fie determinat prin interpretarea
voin?ei p?r?ilor. Astfel, sunt situa?ii оn care contractul se оncheie f?r?
nici o оndoial?, din chiar momentul accept?rii ofertei. Ca exemplu, оn
acest sens se poate cita cazul оn care ofertantul emite “comanda” de a i se
livra un produs (fapt din care se prezum? c? el a primit acceptarea
ofertei) ?i оn general, de cвte ori oferta poate fi acceptat? tacit. Оn
asemenea situa?ii, contractul este format din momentul cвnd a оnceput
executarea lui ?i deci, dup? acest moment, ofertantul, chiar dac? nu i s-a
adus la cuno?tin?? acceptarea, nu-?i poate retrage oferta.
Оn alte cazuri, dimpotriv?, contractul nu poate fi socotit ca fiind
оncheiat din momentul оn care ofertantul a luat cuno?tin?? de acceptare; de
pild?, atunci cвnd oferta a fost f?cut? cu indicarea unui termen, оn care
urmeaz? s? parvin? r?spunsul, precum ?i оn cazul оn care oferta a fost
f?cut?, оn acela?i timp mai multor persoane ?i cвnd contractul se consider?
оncheiat din momentul sosirii primei accept?ri.
Оn cazul оn care acceptarea ajunge la ofertant dup? expirarea termenului
expres sau tacit, prev?zut pentru acceptare, ea este totu?i eficient? ?i
deci contractul se оncheie, dar numai cu condi?ia ca ofertantul s?
оncuno?tin?eze pe acceptant c?, de?i tardiv?, acceptarea sa este luat? оn
considera?ie. Aceast? оncuno?tin?are este cerut? chiar ?i оn cazul оn care
tardivitatea ajungerii la ofertant nu-i poate fi imputat? acceptantului.
Оn cazul contractelor solemne, momentul оncheierii lor este data cвnd, pe
lвng? acordul p?r?ilor, au fost оndeplinite ?i condi?iile de form? cerute,
deoarece оn lipsa acestora contractul este nul.
Оn contractele unilaterale, propunerea este obligatorie de оndat? ce
ajunge la cuno?tin?a p?r?ii c?reia este f?cut?. Contractele reale se
consider? оncheiate оn momentul pred?rii lucrului respectiv ca urmare a
acordului p?r?ilor. Pвn? la acest moment, acordul p?r?ilor constituie numai
o promisiune de contractare.
Interesul practic al determin?rii momentului оncheierii contractului.
Cu privire la momentul оncheierii contractului se pot оnvedera
urm?toarele:
. Оn raport cu acest moment se va aprecia, dac? revocarea ofertei ori a
accept?rii a fost sau nu tardiv?;
. Moartea sau incapacitatea ofertantului ori a acceptantului оntвmplate
dup? оncheierea contractului, nu mai produc nici un efet; dac? s-au
produs mai оnainte, oricare dintre aceste fapte, оmpiedic? formarea
contractului;
. Existen?a viciilor de consim??mвnt se apreciaz? la momentul оncheierii
contractului;
. Conflictul legilor оn timp se rezolv? оn raport cu data оncheierii
contractului. Contractul este cвrmuit de legea оn vigoare la momentul
оncheierii lui;
. Momentul оncheierii contractului constituie punctul de plecare al tuturor
efectelor acestuia, dac? legea sau p?r?ile nu fixeaz? alt termen. Astfel,
оn contractele translative de drepturi reale, cum este vвnzarea,
transmiterea dreptului de proprietate asupra m?rfii opereaz? din momentul
оncheierii contractului ?i tot din acel moment riscurile pieirii fortuite
a lucrului sunt оn sarcina dobвnditorului. Drept urmare, dac? un lucru a
fost transmis mai multor persoane, f?r? ca preferin?a оntre aceste
persoane s? rezulte din оndeplinirea formelor unui sistem de publicitate
sau din luarea оn posesie a lucrului, va fi preferat cel care a оncheiat
primul contractul;
. Momentul оncheierii contractului constituie punctul de plecare a
diferitelor termene, precum acela privind prescrip?ia extinctiv?;
. Оn cazul unei oferte f?cute mai multor persoane ?i care a fost acceptat?
succesiv de mai mul?i destinatari, numai primul contract va fi considerat
valabil оncheiat;
. Momentul оncheierii contractului determin? ?i locul, forma acestuia, cu
toate consecin?ele ce decurg din aceasta cum ar fi de pild?, determinarea
Страницы: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14
